AFM suspendă toate programele de finanţare pentru 2025

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat, prin vocea preşedintelui Florin Bănică, suspendarea lansării tuturor programelor de finanţare pentru anul 2025, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Anunţul - făcut, culmea, într-un comunicat modificat pe parcurs, dar cu acelaşi număr de înregistrare - a stârnit nu doar confuzie, ci şi suspiciuni serioase privind fundamentul legal şi motivaţiile reale ale acestei decizii.

Iniţial, AFM a anunţat sec „anularea tuturor programelor de finanţare în derulare”, adică inclusiv „Casa Verde 2023” - aflat în plină instalare - şi „Casa Verde 2024”, abia demarat cu liste de beneficiari deja aprobate. La scurt timp, în acelaşi comunicat, mesajul a fost schimbat într-o „suspendare a lansării programelor” din 2025.

Aparent, legislaţia permite şi comunicarea în zigzag, cu mesaj dublu şi interpretabil. Ne întrebăm totuşi dacă statutul AFM acordă preşedintelui instituţiei libertatea de a opri discreţionar programe bugetate, anunţate public şi asumate ca parte a angajamentelor internationale de mediu ale României.

Potrivit sursei, dacă are acest drept, aşteptăm cu interes justificările. Dacă nu îl are, vrem să ştim cine şi de ce a luat o decizie care loveşte direct în tranziţia energetică a României şi afectează zeci de mii de cetăţeni, antreprenori şi angajaţi din sectorul verde.

Nu excludem nici scenariile cu iz politic. Să fie aceasta o reacţie impulsivă a unor decidenţi supăraţi că au pierdut controlul asupra ministerelor şi care au decis să „arunce în aer satul” dacă nu mai sunt şefi? Sau doar o încercare stângace de a mima grijă bugetară, printr-un „socialism ieftin de mahala” în care susţinerea prosumatorilor si reinnoirea parcului auto devine brusc un moft?

Indiferent de explicaţie, realitatea este următoarea:

Fondurile utilizate în aceste programe nu sunt bani publici controlaţi de partide, ci provin din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Iar, potrivit normelor europene, aceşti bani pot fi folosiţi exclusiv pentru proiecte de reducere a emisiilor şi protecţia mediului.

România are obligaţia de a raporta reduceri de emisii CO₂.

Conform comunicatului, în fiecare an, peste 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului. Cei care opresc aceste programe vor avea dificultăţi să explice public cum exact au contribuit la protejarea vieţii cetăţenilor.

În spatele fiecărui panou fotovoltaic montat stau firme, ingineri, electricieni, logisticieni, antreprenori români. Zeci de mii de locuri de muncă depind de aceste programe. Să le blochezi din calcule politice este, cel puţin, o miopie economică gravă.

Domnilor şi doamnelor politicieni, aveţi astăzi o alegere clară:

- fie continuaţi un program care funcţionează, susţine tranziţia energetică şi dezvoltă economia locală;

- fie îl închideţi, din raţiuni strict politice, asumându-vă impactul social, economic şi de mediu, într-o ţară deja tensionată şi profund afectată de lipsa de predictibilitate.