XTB: Economia României în 2026 - sub presiunea încetinirii, a dezechilibrelor şi a tensiunilor politice

Ţara noastră intră în anul 2026 într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creşterii, dezechilibre externe importante şi tensiuni politice care atrag atenţia mediului de afaceri. În timp ce Europa încearcă să amortizeze temporar şocul tarifelor impuse de Statele Unite ale Americii, economia locală resimte un amestec dificil de factori: restricţii fiscale, investiţii private prudente, presiuni energetice şi un mediu geopolitic tensionat, conform raportului ”Anul 2026, în cifre şi scenarii”, al casei de brokeraj internaţionale XTB.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România a spus: ”Măsurile fiscale vor continua să limiteze cererea agregată. Prin creşterea taxării, oamenii vor avea ceva mai puţine resurse, ceea ce înseamnă că cererea va fi mai redusă. Consumul a fost un motor al economiei şi este de discutat dacă acest lucru a fost benefic sau nu. Dar este nevoie de consum pentru a creşte nivelul de trai şi este important ca acesta să fie durabil, adică să fie acoperit de resurse interne şi să fie echilibrat”.

Strategul a adăugat: ”Potenţialul de creştere (n.r. economică) este afectat în momentul de faţă de redirecţionarea unor resurse către plata dobânzilor, care se aşteaptă să ajungă la 3% din PIB anul viitor. Avem un deficit estimat la aproximativ 7%, pe care vrem să îl aducem în zona de 3%; astfel, dacă nu am avea aceste dobânzi, am fi deja acolo. Atât de mult din resursele limitate pe care le avem se duc către plata dobânzilor, încât ne îndepărtăm de cursul echilibrat pe care ni-l dorim”.

• Investiţiile private, diminuate din cauza incertitudinii economice

Investiţiile private sunt diminuate atât de resursele mai reduse, cât şi de incertitudine, potrivit stategului XTB.

”Când nu ştiu ce se va întâmpla, investitorii individuali se gândesc de două ori înainte de a lua o decizie. Cu atât mai mult o companie, care parcurge mai multe etape şi trebuie să aibă o anumită marjă de siguranţă atunci când încheie un proiect, pentru a fi sigură că obţine un anumit randament”, a spus Claudiu Cazacu.

Analistul a subliniat că, în general, gradul mai ridicat de îndatorare al ţării impune costuri de finanţare mai mari. ”Se discută foarte mult despre faptul că datoria noastră publică nu este la nivelul statelor din Uniunea Europeană, care depăşesc 100% din PIB, în timp ce la noi este de peste 60% din PIB şi, prin urmare, s-ar spune că avem spaţiu să ne îndatorăm. Nu este chiar aşa, deoarece dobânzile pe care le plătim pentru această datorie sunt mult mai mari decât cele plătite de alte state. Cu cât suntem percepuţi ca fiind mai puţin siguri, cu atât dobânda creşte şi vom avea mai puţini bani pentru investiţii, pentru plata salariilor, a pensiilor şi pentru toate proiectele care necesită finanţare publică. Mediul privat devine, astfel, mai reticent în decizia de a investi. Prin urmare, se doreşte predictibilitate”, a spus Cladiu Cazacu.

În opinia sa, incertitudinea politică rămâne ridicată, dar nu la nivelul vârfurilor din 2025.

• Riscuri pe piaţa energiei

Piaţa energiei prezintă anumite riscuri, potrivit strategului XTB, conform căruia, deficitul energetic al ţării noastre a crescut de 2,7 ori în primele nouă luni din 2025.

”Aproximativ unul din cinci megawaţi este din import în momentul de faţă. Or, importurile mai mari înseamnă presiune asupra contului curent şi asupra stabilităţii sistemului energetic. Există unele conexiuni care limitează ce şi cât putem importa. În plus, avem nevoie să echilibrăm consumul cu producţia, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în Spania şi în Portugalia, unde nu s-a investit suficient în capacităţi de echilibrare. Sperăm că nu suntem în aceeaşi situaţie, dar nici nu ne aflăm într-o poziţie foarte confortabilă”, a spus Claudiu Cazacu.

Potrivit analistului, chiar dacă economia şi-ar păstra parametrii din 2025, în principiu cererea de energie va creşte.

”La nivel global, cererea creşte inclusiv din cauza dezvoltării Inteligenţei Artificiale. De asemenea, creşte cererea de energie deoarece se doreşte mutarea unor echipamente şi facilităţi de producţie, se doreşte instalarea de pompe de căldură, care sunt mai eficiente - dar consumă curent electric, nu gaz”, a spus Claudiu Cazacu, adăugând: ”Avem nevoie de investiţii masive pentru păstrarea în funcţiune a sistemului energetic. Trebuie să ţinem cont că preţurile petrolului şi gazelor au fost în scădere, dar dacă se întâmplă ceva din punct de vedere climatic - dacă va fi foarte rece sau foarte cald - toate acestea pot duce la o dezechilibrare, care să fie asimetrică, în sensul că diferenţe mici între cerere şi ofertă pot produce salturi mari de preţ”.

Impactul asupra economiei României ar fi semnificativ, conform analistului: ”Scumpirea gazelor ar duce la creşterea preţului energiei, afectând veniturile populaţiei şi competitivitatea industriei”

În plus, riscul de creştere al preţului gazelor la nivel european este foarte mare, deoarece Europa doreşte să nu mai importe gaz din Rusia până la sfârşitul anului 2027 - în două etape: una pentru gazele transportate prin conducte, cealaltă pentru gazul lichefiat, a mai spus Claudiu Cazacu. ”Or, asta înseamnă că va importa din alte surse, probabil mai scumpe. Există un risc asimetric pentru preţurile energiei”, a punctat analistul.

• Estimări-cheie pentru 2026

XTB estimează că România va avea o creştere a PIB-ului de 0,8%, anul viitor, în scenariul central, potrivit prezentării analistului XTB Romania, în vreme ce în scenariul optimist creşterea prognozată va fi de 1,8%, iar scenariul pesimit estimarea este de - 0,2%.

Printre premisele pozitive se numără: atragerea fondurilor europene, un an agricol favorabil şi evitarea tensinilor comerciale. ”Chiar şi dacă numai una dintre aceste ipoteze pozitive nu se materializează, cred că riscăm să fim spre zero”, a spus Claudiu Cazacu.

Pe de altă parte, riscurile provin din deficitul bugetar de 6,7% din PIB, intensificare tensiunilor comericale şi presiuni în ceea ce priveşte finanţare publică.

Deficitul bugetar este estimat la 6,7% din PIB, caracterizat de o tendinţă lentă de ajustare, creşterea cheltuielilor pentru apărare din cauza tensiunilor geopolitice şi un spaţiu fiscal limitat pentru tăieri suplimentare de taxe şi impozite.

Inflaţia este estimată la 3,9% în trimestrul al patrulea al anului viitor, cu o scădere vizibilă mai ales după trimestrul al treilea, în vreme ce inflaţia medie anuală este estimată la 6%. Riscurile ascendente sunt legate de preţurile energiei, în vreme ce riscurile descendente provin din deficitul de cerere agregată.

Cursul de schimb EUR/RON este estimat la 5,25 de lei, conform raportului XTB, care vede în continuare o depreciere graduală a monedei naţionale, pe fondul deficitului de cont curent şi a dezechilibrelor comerciale. În opinia echipei XTB, Banca Naţională a României va tempera mişcările bruşte, iar regimul de flotare controlată va "netezi” volatilitatea. Pe de altă parte, se va manifesta volatilitate în cazul apariţiei unor tensiuni politice, a îngrijorărilor privind deficitul fiscal, în vreme ce situaţia geopolitică reprezintă un alt factor de risc.

În ceea ce priveşte dobânda de politică monetară, XTB estimează o posibilă scădere până la 5,5%, ce implică cel puţin patru trepte de scădere a ratelor, cu 0,25%.

BNR a menţinut până acum ratele dobânzilor, balansând între inflaţia ridicată şi semnalele de încetinire economică, conform raportului casei de brokeraj, ce caracterizează politica monetară a băncii centrale drept prudentă.