Bucureştenii la vot, politicienii în derivă: niciun candidat nou, aceeaşi criză de credibilitate

Alegerile locale parţiale pentru funcţia de Primar General al Capitalei reprezintă încă o dovadă a incompetenţei clasei politice, care, la un an de la experimentul nefast Călin Georgescu şi la peste şase luni de la alegerile prezidenţiale din mai 2025, nu a înţeles că trebuie să se reformeze, să aducă în prim-plan oameni noi, competenţi, profesionişti în domeniul lor de activitate, lăsând astfel loc pentru creşterea nemulţumirii în rândul cetăţenilor cu drept de vot, dintre care unii au ajuns să se radicalizeze şi să îngroaşe rândurile partidelor extremiste.

Opţiunea de radicalizare sau de îndreptare a unei părţi importante din populaţie către partidele extremiste nu are o bază logică dacă analizăm discursul furnizat de Călin Georgescu referitor la renaşterea naţională şi la trezirea în conştiinţă. Georgescu a declarat: "Cine a trăit între lupi, nu poate să ajungă jigodie”. Acelaşi Călin Georgescu spunea, într-o altă ocazie, că el s-a desprins din "Matrix”. Cu alte cuvinte, a trăit între jigodii, ceea ce nu i-ar permite, în mod normal, logic, să devină un lup deplin.

Din păcate, aceste aspecte, aceste nuanţe de incoerenţă a discursului respectiv nu sunt sesizate de cei care se vor prezenta la secţiile de votare din Bucureşti, duminică, 7 decembrie, pentru a-şi alege primarul general pentru următorii doi ani. Amintim că funcţia de primar-general al Capitalei a rămas vacantă în urma alegerii şi învestirii lui Nicuşor Dan în luna mai 2025 în funcţia de preşedinte al României, cel care în toamna anului trecut câştiga al doilea mandat consecutiv de edil al municipiului Bucureşti.

Oferta clasei politice pare una bogată - 17 candidaţi, din care doi s-au retras în ultima săptămână (Vlad Gheorghe - care a ales să îl susţină pe candidatul PNL - şi Eugen Teodorovici - care a ales să îl susţină pe candidatul PSD), dar una care nu aduce niciun om nou în prim-planul scenei din partea partidelor mainstream.

Citeşte Alegeri locale parţiale: Marcel Ciolacu vrea să devină şeful Consiliului Judeţean Buzău

Pe buletinul de vot, în prim-plan se află numai oameni vechi în politică. Primul dintre aceştia este Cătălin Drulă, candidat USR, politician cunoscut pentru mandatul de ministru al Transporturilor - când a pus capăt unei greve prelungite, ilegale, la Metrorex şi a desfiinţat privilegiile instaurate de liderii de sindicat. Cătălin Drulă este cel care a fost preşedintele USR ce a consemnat eşecul respectivei formaţiuni politice la alegerile europarlamentare din iunie 2025, motiv pentru care a fost debarcat din funcţie imediat de colegii săi de partid, care l-au înlocuit cu Elena Lasconi. Ulterior, Drulă a susţinut experimentul Lasconi pentru funcţia de preşedinte al USR la alegerile prezidenţiale anulate în decembrie 2024, pentru ca mai apoi, în martie 2025, actualul candidat al USR la funcţia de primar general al Capitalei să treacă în tabăra lui Dominic Fritz şi să o lase pe Lasconi singură la primul tur al alegerilor prezidenţiale din luna mai, alegeri care în final au fost câştigate de Nicuşor Dan. Imediat după instaurarea lui Nicuşor Dan la Cotroceni, Cătălin Drulă şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia de primar-general şi a revendicat moştenirea lăsată de fostul edil, dovedind acest lucru printr-o postare în urma întâlnirii pe care a avut-o cu noul preşedinte al României.

Următorul candidat este social-democratul Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, care îşi joacă şansa de a exporta la nivel de Capitală modelul de administraţie construit în sector. Potrivit articolelor recente publicate în mass-media, Băluţă s-ar afla în centrul unui scandal imobiliar, în care rudele sale ar fi achiziţionat apartamente de la un constructor care a primit autorizaţie pentru proiectul respectiv de la primarul social-democrat. Mai mult, Daniel Băluţă este cel care la începutul acestui an era în conflict deschis cu actualul preşedinte Nicuşor Dan, pe vremea când acesta din urmă era primar-general, cu privire la lucrările demarate pentru reabilitarea planşeului în zona Unirii. Ulterior, Daniel Băluţă a apărut la Palatul Cotroceni mult mai amabil în preajma preşedintelui Nicuşor Dan, cu care părea că are chiar o relaţie cordială.

• Anca Alexandrescu, de la social-democraţie la suveranism

Un alt candidat controversat este Anca Alexandrescu, jurnalistă şi candidată independentă susţinută de AUR. Aceasta s-a mutat cu arme şi bagaje din toamna anului trecut în tabăra suveraniştilor, după ce în trecut a fost consilieră a liderilor social-democraţi Adrian Năstase şi Liviu Dragnea şi consilier al premierului Viorica Dăncilă. Timp de zece luni, Anca Alexandrescu a promovat constant, în emisiunea sa realizată la televiziunea Realitatea Plus, numai liderii mişcării suveraniste, situându-se clar, rând pe rând, de partea lui Călin Georgescu şi George Simion, la alegerile prezidenţiale anulate anul trecut şi la alegerile prezidenţiale din luna mai 2025. Emisiunile realizate de Anca Alexandrescu au reprezentat un adevărat amvon de unde reprezentanţii suveraniştilor au lansat nenumărate atacuri la adresa Uniunii Europene, a partenerului strategic Franţa şi s-au poziţionat clar de partea Rusiei în conflictul din Ucraina, fără ca actualul candidat la Primăria Capitalei să încerce să aducă şi argumente contrarii la afirmaţiile invitaţilor săi din platoul televiziunii Realitatea Plus.

Ciprian Ciucu, primar în funcţie al Sectorului 6 şi candidat al PNL, este promotor al unei drepte organizate şi al continuităţii proiectelor de infrastructură locală, dar o parte dintre locuitorii sectorului pe care îl păstoreşte sunt nemulţumiţi că edilul nu a gestionat în mod egal tot teritoriul pe care l-a păstorit. Mai mult, aceştia îl acuză că anul acesta, la Târgul de Crăciun din Sectorul 6, cei mai importanţi artişti concertează în cursul acestei săptămâni ce precede votul din 7 decembrie, pentru o sumă de 100.000 euro, urmând ca evenimentul să scadă în intensitate de săptămâna viitoare.

Printre candidaţii controversaţi se mai numără George Burcea - actorul susţinut de Partidul Oamenilor Tineri, Ana-Maria Ciceală, candidata formaţiunii SENS (Sănătate, Educaţie, Natură, Sustenabilitate), cunoscută pentru activismul în apărarea spaţiilor verzi, Gheorghe Macovei, candidat al Partidului România Mare, Oana Creţu, din partea Partidului Social Democrat Unit, Mihai Ioan Lasca - Partidul Patrioţii Poporului Român, Rareş Lazăr, de la Partidul România în Acţiune, Dănuţ Angelo Trifu, independent, cu un profil puternic în zona ONG-urilor de mediu, Gheorghe Neţoiu, candidat independent, fost acţionar la clubul de fotbal Dinamo Bucureşti şi cu un rol suspect în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Angela Negrotă, independentă cu profil civico-religios şi critică faţă de cartea de identitate electronică. Pe lista candidaţilor îi mai regăsim pe Liviu-Gheorghe Floarea, reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache şi Constantin-Tiţian Filip, medic, candidat independent cu un discurs de outsider faţă de marile partide.

Acest amestec de candidaţi, de la primari în funcţie la activişti civici, de la independenţi cu notorietate mediatică la politicieni de carieră, transformă alegerile locale parţiale din Bucureşti într-o competiţie volatilă, în care votul fiecărui bucureştean cântăreşte mai mult decât pare la prima vedere. Într-un oraş obosit de promisiuni şi marcat de ani de dispute între administraţie şi cetăţeni, 7 decembrie 2025 devine ziua în care regulile tehnice - cine poate vota, unde poate vota, cu ce acte şi în ce condiţii - se întâlnesc cu marea întrebare politică: cine va reuşi să transforme aceste milioane de voturi potenţiale într-un mandat legitim şi, mai ales, într-un început de schimbare pentru Bucureşti.

• Cine poate vota la alegerile din Capitală?

Duminică, 7 decembrie, sunt aşteptaţi la cele 1.289 de secţii de votare din cele şase sectoare ale Capitalei, aproximativ 1.800.000 de bucureşteni cu drept de vot care vor alege cine va conduce cel mai mare oraş al ţărioi până la alegerile locale din cursul anului 2028. Scrutinul de duminică are loc pe fondul unei presiuni uriaşe asupra administraţiei publice locale şi al aşteptărilor crescute privind traficul, calitatea aerului, investiţiile în infrastructură şi disciplina urbanistică, într-un Bucureşti aflat de ani buni în criză de viziune coerentă.

Cine poate veni la urne pe 7 decembrie este definit clar: au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv şi care au domiciliul în municipiul Bucureşti sau reşedinţa stabilită în Capitală înainte de 7 iunie 2025, iar regulile sunt identice pentru cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care locuiesc în Bucureşti sau şi-au stabilit reşedinţa aici anterior aceleiaşi date, aceştia putând vota la alegerile locale parţiale pentru primarul Capitalei.

Din tabloul electoral sunt excluşi debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale, aşa cum a stabilit Biroul Electoral Municipal.

Regula de bază pentru exercitarea votului este simplă şi fermă: fiecare alegător votează numai la secţia de votare la care este arondată adresa de domiciliu sau de reşedinţă, după caz.

Cei care au cerut anterior datei de 7 iunie 2025 înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, la o adresă arondată unei alte secţii decât cea de la domiciliu, îşi pot exercita dreptul de vot doar la secţia arondată adresei de reşedinţă, nu la cea a domiciliului, ceea ce încurajează actualizarea la zi a situaţiei de fapt.

Alegătorii care şi-au stabilit reşedinţa în Bucureşti înainte de 7 iunie 2025, dar nu au cerut înscrierea în Registrul electoral cu această adresă, pot totuşi vota la secţia la care este arondată adresa de reşedinţă, chiar dacă nu figurează în lista electorală permanentă: în ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei în cauză îi înscrie în lista electorală suplimentară, cu condiţia să poată dovedi reşedinţa. În schimb, cei care şi-au stabilit reşedinţa la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu după 7 iunie 2025 nu pot vota decât la secţia corespunzătoare adresei de domiciliu, ceea ce sancţionează implicit schimbările tardive de reşedinţă faţă de calendarul electoral oficial.

În situaţiile mai delicate, în care reşedinţa a fost stabilită înainte de 7 iunie 2025, dar actul care o dovedeşte a expirat între această dată şi data alegerilor, iar cetăţeanul şi-a reînnoit documentul astfel încât să existe continuitate a reşedinţei, preşedintele secţiei de votare este obligat să contacteze Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, prin Centrul de preluare a apelurilor, pentru verificări; dacă se confirmă continuitatea reşedinţei, alegătorul votează la secţia arondată adresei de reşedinţă, nu este trimis acasă. Personalul implicat în organizarea scrutinului, adică preşedintele şi locţiitorul secţiei de votare, membrii biroului electoral, operatorii de calculator, personalul tehnic auxiliar şi cei însărcinaţi cu menţinerea ordinii, votează la secţia unde îşi îndeplinesc atribuţiile, cu condiţia să aibă domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti, astfel încât să nu fie nevoiţi să părăsească locul de muncă în timpul scrutinului.

În privinţa documentelor, regulile sunt precise şi în acelaşi timp restrictive: pentru a vota la alegerile locale parţiale pentru Primarul General al Municipiului Bucureşti, cetăţenii români trebuie să prezinte biroului electoral al secţiei de votare un act de identitate valabil în ziua votului, iar legea acceptă cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic sau diplomatic electronic, paşaportul de serviciu ori paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare şi carnetul de serviciu militar. Toate aceste documente trebuie să fie în termen de valabilitate cel târziu la data de 7 decembrie, altfel votul nu poate fi exercitat.