Ministrul Educaţiei: Profesorii sunt responsabili pentru analfabetismul funcţional doar când copilul este prezent constant la şcoală

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a abordat trei dintre cele mai sensibile teme din agenda publică: analfabetismul funcţional, finanţarea burselor studenţeşti şi controversa declanşată de proiectul noii programe de limba şi literatura română pentru liceu, într-o intervenţie la TV. Mesajul său central: responsabilităţile trebuie înţelese nuanţat, iar schimbările aflate în dezbatere reprezintă „un exerciţiu firesc într-o societate democratică”. Daniel David a respins interpretarea potrivit căreia ar fi acuzat profesorii pentru nivelul ridicat al analfabetismului funcţional din România. El a precizat că responsabilitatea cadrelor didactice apare strict în cazurile în care elevul este prezent constant la şcoală şi, după ani de studiu, nu îşi formează competenţele minime de înţelegere a textului. „Dacă ai un copil care vine la şcoală, nu lipseşte, nu abandonează, şi îl ai patru ani la clasă, nu îţi cer să fie olimpic. Îţi cer doar să nu rămână în zona analfabetismului funcţional. În acea situaţie, dacă rămâne acolo, responsabilitatea revine profesorilor”, a explicat ministrul. În schimb, atunci când elevii lipsesc, abandonează şcoala sau provin din medii afectate de sărăcie extremă, problemele ţin de contextul social, nu de modul de predare. Ministrul a reamintit că o parte dintre copii ajung la şcoală doar pentru burse, masă caldă sau alte forme de sprijin, subliniind diferenţele majore dintre mediul rural şi urban în ceea ce priveşte accesul la educaţie.

Un alt subiect important este cel al burselor studenţeşti, după dezbaterile intense privind posibilitatea scăderii cuantumului acestora în 2025. Daniel David a anunţat că România este foarte aproape de a primi acordul final al Comisiei Europene pentru suplimentarea fondului de burse cu aproximativ 60 de milioane de euro. „Acordul e foarte avansat. Dacă va fi aprobat, vom completa bugetul de stat cu aproximativ 60 de milioane de euro. Cu acest plus, valoarea burselor nu va ajunge la nivelul prevăzut pentru 2025, dar se va apropia de cea din anul 2024”, a spus ministrul. El a subliniat că deschiderea instituţiilor europene confirmă avantajele apartenenţei la UE, mai ales într-un context social dificil pentru studenţi, indiferent dacă sunt la buget sau la taxă.

• Controversele privind programa de limba română

Modificarea programei de limba şi literatura română pentru liceu a generat un val de dezbateri, mai ales în mediul academic şi editorial. Criticile au vizat eliminarea unor autori tradiţionali sau reducerea ponderii textelor clasice în favoarea unora moderne, considerate de opozanţi nepotrivite. Daniel David a respins caracterizarea acestui proces drept „scandal” şi a precizat că propunerea nu aparţine ministerului, ci comisiei de specialişti formată din membri ai Academiei Române, universitari şi profesori din preuniversitar. „Eu nu am propus programa. Ministerul nu decide conţinuturile de specialitate. Comisia de experţi a lucrat pe baza modelelor educaţionale din alte ţări performante. Avem o perioadă de consultare publică, este normal să existe reacţii, inclusiv critice”, a spus ministrul. El a adăugat că, la finalul consultărilor, se va lua o decizie „bună pentru copii şi pentru şcoală”, insistând că dezbaterea este benefică şi că protestele nu sunt îndreptate împotriva Ministerului, ci reflectă diferenţe de opinie între specialişti. Discursul ministrului Daniel David încearcă să traseze o linie de echilibru într-o perioadă în care sistemul educaţional se confruntă cu presiuni majore: deficit de profesori, decalaje între medii, cerinţa alinierii curriculei la standarde europene şi nevoia de a reduce abandonul şcolar. Pe de o parte, ministrul recunoaşte limitele sistemului social românesc, care trimite în şcoli elevi cu probleme majore de integrare şi acces la resurse. Pe de altă parte, reafirmă responsabilitatea cadrelor didactice în formarea competenţelor de bază acolo unde condiţiile sunt îndeplinite.