AFP: UE suspendă fondurile destinate Serbiei

Uniunea Europeană a decis suspendarea fondurilor alocate Serbiei prin Planul de creştere, a anunţat joi seară comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care a acuzat autorităţile de la Belgrad de un „regres” în reformele din justiţie, potrivit AFP.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe organizate în Elveţia, după ce parlamentul sârb a adoptat modificări în domeniul judiciar fără consultarea procurorilor, judecătorilor, Uniunii Europene sau a altor instituţii de specialitate.

Criticii acestor schimbări, aprobate în luna ianuarie, susţin că ele sporesc influenţa preşedinţilor instanţelor asupra magistraţilor şi elimină mecanismele menite să garanteze independenţa procurorilor, generând îngrijorări atât la nivelul UE, cât şi al Consiliul Europei.

„În acest moment, am suspendat toate plăţile din Planul de creştere, deoarece s-a înregistrat un recul în domeniul justiţiei”, a declarat Kos, răspunzând unei întrebări legate de situaţia Serbiei.

Ea a subliniat că accesul la finanţare va rămâne blocat până la remedierea problemelor semnalate. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe dedicate aniversării a 50 de ani de la Ziua Europei, organizată la Universitatea din Fribourg.

Solicitată de AFP să confirme dacă decizia de suspendare a fost formalizată, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns.

Planul de creştere pentru Balcanii de Vest, care include Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia, dispune de un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, fiind conceput pentru a stimula economiile şi a accelera procesul de integrare europeană.

Accesarea fondurilor este condiţionată de implementarea unor reforme, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.

Serbia a primit, la jumătatea lunii ianuarie, o primă tranşă de 56,5 milioane de euro din totalul de 1,58 miliarde de euro alocate în cadrul acestui mecanism.

Comisarul european a atras atenţia şi asupra deteriorării situaţiei statului de drept, a democraţiei şi a libertăţii presei.

„Serbia este în prezent extrem de polarizată”, a afirmat Kos, făcând referire la climatul politic tensionat, marcat de proteste anticorupţie care durează de aproximativ un an şi jumătate.

„Este ţară candidată de peste zece ani şi, din păcate, constatăm un regres”, a adăugat ea, criticând inclusiv orientarea de politică externă a Belgradului.

Serbia continuă să menţină relaţii apropiate cu Kremlinul şi se numără printre puţinele state europene care nu au impus sancţiuni Rusiei după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, în februarie 2022.

„Nu poţi juca la două capete”, a conchis Marta Kos.