Agerpres: România se retrage din Tratatul privind Carta Energiei

Senatul României a adoptat, în plen, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege iniţiat de Guvern privind aprobarea încetării valabilităţii, prin retragere, a Tratatul privind Carta Energiei, semnat la Lisabona în 1994, potrivit Agerpres.

Conform sursei citate, proiectul a fost adoptat cu 54 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 27 de abţineri. Tratatul, intrat în vigoare în 1998, este considerat depăşit în actualul context al politicilor energetice şi climatice europene, prevederile sale fiind apreciate ca fiind în contradicţie cu obiectivele Pactului Verde European şi ale Acordul de la Paris.

Potrivit Agerpres, prin această decizie România îşi aliniază poziţia la cea a Uniunii Europene şi a mai multor state membre care au notificat deja retragerea din tratat, între care Italia, Franţa, Spania, Olanda, Polonia, Slovenia şi Portugalia. De asemenea, în 2024, Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat deciziile oficiale de retragere a Uniunii şi a Euratom din acest acord, conform aceleiaşi surse.

Expunerea de motive indică faptul că, după retragere, România, prin Ministerul Energiei, nu va mai achita contribuţia anuală la bugetul Conferinţei Cartei Energiei, estimată la aproximativ 39.246 de euro în 2025, potrivit Agerpres.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a explicat că tratatul a avut o justificare la începutul anilor '90, fiind conceput ca un instrument de cooperare economică şi de politică externă în domeniul energiei între Uniunea Europeană şi statele din Europa Centrală şi de Est, însă schimbările intervenite ulterior în piaţă şi în statutul acestor state au făcut ca documentul să devină caduc, potrivit declaraţiilor citate de Agerpres.

Acesta a subliniat că procedura de retragere nu este una obişnuită în dreptul internaţional şi că, după intrarea în vigoare a legii, ministrul Afacerilor Externe va trebui să emită un ordin prin care să stabilească data încetării efectelor tratatului, potrivit legislaţiei naţionale şi prevederilor acordului, precizează aceeaşi sursă. De asemenea, unele efecte vor continua să producă consecinţe pentru România timp de un an, iar anumite clauze, în special cele privind investiţiile, pot rămâne aplicabile până la 20 de ani, conform aceleiaşi surse.

Potrivit lui Titus Corlăţean, adoptarea proiectului de lege de retragere reprezintă „o necesitate obiectivă”, în contextul evoluţiilor din domeniul energetic şi al cadrului european actual, notează Agerpres.