Verzii europeni: Comisia Europeană a preluat amendamentele Microsoft în legea privind centrele de date

Uniunea Europeană se confruntă cu un nou scandal exploziv legat de influenţa Big Tech asupra legislaţiei europene, după ce mai mulţi eurodeputaţi, majoritatea din partea grupului politic al Verzilor, au acuzat Comisia Europeană că a introdus propunerile formulate de compania Microsoft într-un act normativ privind centrele de date. Controversa izbucneşte într-un moment critic pentru Europa, care încearcă simultan să accelereze dezvoltarea infrastructurii pentru inteligenţă artificială şi să îşi respecte ţintele climatice şi de eficienţă energetică. În centrul disputei se află o prevedere care ar limita drastic accesul publicului la informaţii despre consumul de energie, emisiile şi impactul ecologic al centrelor de date individuale, infrastructuri considerate deja printre cei mai mari consumatori industriali de electricitate ai economiei digitale moderne.

Scânteia conflictului a fost aprinsă de o investigaţie realizată de organizaţiile Corporate Europe Observatory şi AlgorithmWatch, care susţin că Executivul european a preluat aproape integral formulări propuse de Microsoft şi de grupul de lobby DigitalEurope în textul noilor reguli.

Reacţia politică a venit rapid. Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Mediu, Jessika Roswall, şi citată de Euronews, 35 de eurodeputaţi din grupurile Verzilor (Greens) şi Socialiştilor au cerut eliminarea prevederii controversate şi restabilirea „transparenţei totale” privind impactul de mediu al centrelor de date. Potrivit semnatarilor, textul introdus de Comisie prevede că statele membre şi Executivul UE vor păstra confidenţiale informaţiile privind centrele de date individuale, ceea ce ar transforma practic într-un secret date esenţiale despre consumul de resurse şi impactul climatic al industriei digitale.

David Cormand, eurodeputat francez din grupul Greens/EFA, a formulat una dintre cele mai dure reacţii, afirmând pentru Euronews că este firesc ca Microsoft să îşi apere propriile interese economice, însă este inacceptabil ca Executivul european să transforme aproape literal cerinţele companiei americane în legislaţie europeană. Declaraţia reflectă o temere tot mai prezentă la Bruxelles: aceea că marile corporaţii tehnologice influenţează în mod disproporţionat procesele de reglementare într-un domeniu strategic în care mizele economice şi geopolitice sunt uriaşe.

Potrivit unor documente consultate de Euronews, Comisia Europeană urmează să prezinte în 3 iunie un plan care vizează atât alimentarea energetică a centrelor de date şi a inteligenţei artificiale, cât şi utilizarea AI pentru optimizarea sistemului energetic european. Obiectivul este ambiţios: triplarea capacităţii centrelor de date din UE în următorii cinci până la şapte ani. Această expansiune accelerată ridică însă probleme uriaşe pentru infrastructura energetică europeană. Centrele de date consumă cantităţi colosale de electricitate pentru funcţionarea serverelor şi pentru sistemele de răcire necesare menţinerii temperaturilor optime. În paralel, ele folosesc volume foarte mari de apă, ceea ce amplifică presiunile asupra resurselor locale, mai ales în perioadele de secetă. În multe regiuni europene apar deja tensiuni între dezvoltatorii de centre de date, comunităţile locale şi agricultori, pe fondul concurenţei pentru resurse energetice şi de apă.

Eurodeputaţii avertizează că ascunderea informaţiilor privind consumul energetic şi emisiile reale ale fiecărei facilităţi ar putea împiedica atât controlul public, cât şi evaluarea impactului economic asupra populaţiei. În scrisoarea adresată Comisiei, aceştia subliniază că dezvoltarea rapidă a centrelor de date pune o presiune tot mai mare asupra reţelelor electrice şi contribuie la creşterea preţurilor la energie pentru consumatori şi industrie. În contextul exploziei aplicaţiilor de inteligenţă artificială, cererea de electricitate ar putea creşte dramatic în următorii ani, iar cetăţenii europeni riscă să suporte indirect costurile expansiunii digitale fără să aibă acces la informaţiile esenţiale despre impactul acesteia.

Europa găzduieşte în prezent aproximativ 3.000 de centre de date, dintre care circa 300 sunt facilităţi hyperscale dedicate procesării volumelor uriaşe de date generate de inteligenţa artificială. Cele mai mari concentraţii se află în Irlanda, Germania, Ţările de Jos şi ţările nordice. Pe măsură ce cererea globală pentru AI explodează, presiunea pentru construirea rapidă a unor noi centre devine tot mai mare, iar dezbaterea privind transparenţa impactului lor de mediu capătă o dimensiune politică majoră.