AHK România: Investiţiile în tehnologia hidrogenului sunt direct influenţate de legislaţie

Companiile au nevoie de un cadru legislativ adecvat, stabil şi predictibil înainte de a lua decizia de a investi în tehnologia hidrogenului, destul de costisitoare în acest moment, consideră oamenii de afaceri prezenţi la masa rotundă „Hidrogenul verde - producţie şi utilizare în industrie şi transport”, organizată de AHK România, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

La eveniment au mai participat secretari de stat din ministerele energiei din România şi Republica Moldova, organizaţii think tank, precum şi reprezentanţi ai Ambasadei Republicii Federale Germania.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a deschis dezbaterile, susţinând nevoia sectorului de a beneficia de investiţii, atât publice cât şi private: „Vă invit aşadar la o discuţie deschisă, constructivă pe această temă, hidrogenul putând oferi cheia către decarbonizarea industriei şi transportului, principalele surse de poluare”.

Reprezentanţii de afaceri spun că implementarea politicilor publice legate de hidrogen vor atrage noi investiţii în domeniu. „Dorim să facem investiţii concrete în România, iar acest lucru se întâmplă datorită legii hidrogenului; aceasta creează cadrul legislativ pentru industriile care vor avea nevoie de hidrogen verde. Dacă nu mai există suficientă voinţă pentru a pune în aplicare această lege, atunci investiţiile se vor duce către alt sector”, a afirmat Alexandru Floriştean, de la Hy24 Partners, un fond de investiţii dedicat hidrogenului. El a adăugat că Pactul Verde European a facilitat investiţii care să reducă emisiile din industria oţelului, cum ar fi de exemplu prima fabrică de oţel ecologic, care se construieşte acum în nordul Suediei.

Din partea Ministerului Energiei, secretarul de stat Cristian Buşoi a promis susţinere pentru proiectele legate de hidrogen. „Hidrogenul este menţionat şi în Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Climă al României, nu doar ca un transportator de energie, ci şi ca un element cheie al securităţii energetice pe termen lung. Este considerat o soluţie pentru sectoarele industriale greu de decarbonizat. În lipsa altor soluţii, hidrogenul ar putea fi singura soluţie pentru sectorul siderurgic sau alte sectoare. Investiţiile în hidrogen ne vor permite nu numai să ne atingem obiectivele climatice şi să decarbonizăm aceste sectoare, dar şi să creăm locuri de muncă şi valoare adăugată pentru economie.”

Potrivit sursei, la rândul său, secretarul de stat din Ministerul Energiei din Republica Moldova, Cristina Pereteatcu, a spus că guvernul Moldovei ia în calcul toate posibilităţile existente pentru a face tranziţia către energia verde, dar nu la orice cost. „Deşi nu este planificată nicio strategie pentru dezvoltarea energiei pe bază de hidrogen, folosirea acestuia este luată în considerare după anul 2030 pentru îmbunătăţirea securităţii energetice, sprijinirea integrării surselor de energie regenerabilă, decarbonizarea transporturilor”, a explicat ea. De asemenea, guvernul Republicii Moldova intenţionează să integreze hidrogenul în Iniţiativa Coridorului Vertical, proiectul strategic care va avea rolul de a transporta gaze naturale dinspre sud (Marea Caspică, Marea Egee) către nordul Europei, conectând terminalele de gaz din Grecia şi Turcia cu reţelele din UE, Republica Moldova şi Ucraina.

Un exemplu de bune practici a fost dat de Manuel Löw, de la Deutsche Energie-Agentur, companie publică a guvernului federal german. El a prezentat strategia pentru hidrogen a Germaniei. Aceasta acoperă mai multe domenii, între care transporturile, stocarea şi distribuţia de energie, cercetarea, educaţia şi inovarea. Strategia prevede de asemenea reducerea emisiilor de dioxid de carbon, fapt care obligă distribuitorii de motorină şi benzină să crească treptat proporţia de combustibili regenerabili. Un alt punct din strategie stipulează că între 2025 şi 2032 vor fi puşi în funcţiune 9.040 kilometri de conducte de hidrogen (din care 56 % vor fi convertite din conductele existente de gaze naturale).

Masa rotundă a fost organizată în cadrul unei delegaţii de afaceri, organizată de AHK România la Bucureşti, în perioada 8-12 septembrie, cu sprijin financiar de la Ministerul Economiei şi Energiei din Germania. Mai multe companii germane şi-au exprimat interesul pentru a găsi parteneri de afaceri în vederea implementării tehnologiilor avansate în domeniul energiei verzi şi al hidrogenului, precum şi pentru a intra sau a-şi extinde prezenţa pe piaţa de hidrogen din România şi Republica Moldova. Companiile participante în delegaţie sunt: Siemens Energy AG, THOST Projektmanagement GmbH, Fichtner GmbH & Co. KG, Econtech-Theiss GmbH, ostermeier H2ydrogen Solutions GmbH.

Săptămâna aceasta, reprezentanţii acestor companii s-au întâlnit cu omologii lor români şi moldoveni pentru a explora oportunităţi de cooperare, având ca obiectiv extinderea utilizării hidrogenului la scară mai largă, atât în industrie, cât şi în sectorul transporturilor.