AHK România promovează folosirea extinsă a arbitrajului

Curtea de Arbitraj de pe lângă AHK România, înfiinţată în 2010, a prezentat Regulamentul său revizuit în cadrul celei de-a patra Conferinţe Internaţionale de Arbitraj, organizate de AHK România, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Acesta integrează evoluţiile recente ale regulilor internaţionale de arbitraj, oferind companiilor o alternativă atractivă pentru soluţionarea disputelor. Au fost introduse prevederi mai detaliate şi reguli noi pentru a face întregul proces de arbitraj mai rapid şi mai eficient. În special pentru companiile cu activitate internaţională, arbitrajul reprezintă un element foarte important în redactarea contractelor. Modificările, împreună cu explicaţiile detaliate ale experţilor care au contribuit la actualizarea Regulamentului, au fost prezentate în cadrul conferinţei, la care au participat specialişti din domeniu şi invitaţi de renume din mediul privat.

„Arbitrajul este important pentru companii deoarece reprezintă o modalitate alternativă de soluţionare a disputelor, printr-o procedură mai flexibilă, cu costuri mai reduse în multe situaţii şi, totodată, cu sprijinul experţilor. Părţile pot include în contractele lor, indiferent de tipul acestora, nu doar în cazurile de fuziuni şi achiziţii, o clauză care se referă la arbitrajul viitoarelor lor litigii, iar acest lucru poate fi făcut în conformitate cu legea privind arbitrajul, la sediul arbitrajului”, a explicat dr. Cristiana Stoica, fondator STOICA & ASOCIAŢII.

În calitate de preşedinte AHK România şi CEO al companiei de energie E.ON România, Volker Raffel consideră că arbitrajul este benefic pentru orice companie. „Mi-am dat seama în viaţa mea profesională că o instanţă de arbitraj poate rezolva un caz într-o perioadă decentă de timp, iar acest lucru este posibil prin faptul că exista doar o instanţă, şi nu mai multe, ca în cazul instanţelor publice. Un alt argument este că la o Curte de Arbitraj există profesionişti care cunosc şi relaţiile economice. Din aceste două considerente cred că este important ca o clauză compromisorie să fie introdusă încă de la început în contractele de afaceri”, a explicat el.

Preşedintele Curţii de Arbitraj a AHK România, prof. dr. Claus Köhler, a prezentat noile reguli de arbitraj, aspecte legate de concurenţa în arbitraj, de contractele de fuziuni şi achiziţii şi de arbitrajul instituţional, care include mai nou şi componenta de tehnologie. El a subliniat confidenţialitatea totală a proceselor de arbitraj, care protejează secretele comerciale. „Arbitrajul este extrem de important pentru companii, deoarece reprezintă o modalitate rapidă şi mai ales executorie de soluţionare a disputelor între părţi. Într-un context transfrontalier, adică atunci când sunt implicate două sau mai multe ţări, multe hotărâri ale instanţelor de stat nu sunt executabile. Arbitrajul oferă o sentinţă executorie, similară unei hotărâri judecătoreşti, valabilă în 172 de ţări, conform Convenţiei de la New York din 1958,” a precizat Köhler.

Pentru eficientizarea procesului de arbitraj, noul Regulament al Curţii de Arbitraj de pe lângă AHK România cuprinde acum termene clare pentru o serie de contracte procedurale, astfel ca procesul să fie clar şi predictibil. Nerespectarea acestor termene are efecte importante asupra diferitelor soluţii prevăzute de cadrul arbitral.

„De exemplu, am inclus termene clare pentru înregistrarea cererii de arbitraj, pentru răspuns, pentru prezentarea probelor şi de asemenea, termene referitori la numirea arbitrilor. Dar probabil cea mai importantă este durata procesului: până la emiterea hotărârii arbitrale, am prevăzut opt luni”, a spus Cristiana Stoica.

Disputele pot apărea însă şi în contractele derulate de instituţiile publice. Acestea afectează însă în mod direct comunitatea, întrucât sunt legate de obicei de construirea de şcoli, drumuri, spitale etc. „Întrebarea este: poate arbitrajul sau orice alt mecanism alternativ de soluţionare a disputelor să ofere sectorului public o cale mai bună? Din perspectiva mea, răspunsul este, potenţial, da, dar doar printr-un cadru clar, la nivel naţional şi în limitele dreptului public,” a explicat Mihaela Nastea, director Achiziţii Publice în cadrul Primăriei municipiului Oradea.

La masa rotundă despre fuziuni şi achiziţii (M&A) şi antitrust experţii au vorbit despre complexitatea tranzacţiilor de tip M&A, mai ales atunci când acestea implică reglementări privind concurenţa sau controlul investiţiilor străine. Aceste niveluri suplimentare de verificare fac şi mai importantă existenţa unor mecanisme de soluţionare a disputelor care să fie atât flexibile, cât şi rezistente sub presiune.

În cadrul celei de-a doua mese rotunde, pe tema arbitrajului instituţional cu sprijinul tehnologiei, specialiştii au vorbit despre riscurile legate de folosirea tehnologiei în procesele de arbitraj. Acestea au implicaţii etice şi ţin de păstrarea confidenţialităţii şi autenticităţii probelor, protecţia datelor etc. Soluţiile propuse - stabilirea unui protocol de securitate cibernetică şi a unor reguli pentru păstrarea datelor.

În concluzie, Curtea de Arbitraj a AHK România oferă eficienţă, neutralitate, confidenţialitate, predictibilitate, abordare transfrontalieră, flexibilitate şi profesionalism. Astfel se aliniază tendinţelor comunităţii internaţionale de arbitraj, regulile sale putând fi aplicabile oricărui tip de relaţie comercială.

„A fost un schimb minunat de opinii, menit să crească gradul de conştientizare privind arbitrajul în România. Avem expertiza şi profesioniştii necesari pentru a gestiona toate tipurile de cazuri de arbitraj şi sperăm că vom putea contribui la o deschidere mai mare pentru folosirea arbitrajului în România”, a conchis Sebastian Metz, Director General al AHK România.