Alegeri câştigate, încredere de construit; ce urmează la Cotroceni

Pentru preşedintele ales, Nicuşor Dan, zilele şi săptămânile următoare sunt esenţiale pentru creionarea limitelor în care se va desfăşura mandatul său prezidenţial. Înainte sau în timp ce Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională îi vor valida alegerea sa în funcţia de preşedinte al ţării, Nicuşor Dan trebuie să îşi contureze echipa de consilieri apropiaţi cu care se va consulta zilnic la Palatul Cotroceni, echipă care va fi sprijinită ulterior de personalul Administraţiei Prezidenţiale. După validarea alegerilor, Nicuşor Dan va depune jurământul de învestitură în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului - eveniment care, potrivit informaţiilor avansate de surse politice citate de mass-media naţională, ar putea avea loc luni, 26 mai 2025. Odată ajuns la Palatul Cotroceni, Nicuşor Dan va putea semna primele decrete prin care îşi va numi oficial consilierii prezidenţiali pe diferite domenii de activitate. Imediat va invita la Palatul Cotroceni conducerile partidelor politice parlamentare pentru consultări în vederea numirii unui prim-ministru însărcinat cu formarea noului Guvern. Înaintea consultărilor sau în timpul ei, preşedintele ţării poate să încerce, prin negocieri cu liderii partidelor parlamentare, alcătuirea unei noi coaliţii majoritare care să voteze viitorul Guvern şi să îi asigure acestuia condiţiile parlamentare necesare pentru adoptarea legislaţiei pe care Executivul o va considera prioritară prin prisma provocărilor din acest an, printre care se numără şi reducerea deficitului bugetar.

Toate aceste priorităţi prezidenţiale sunt, în opinia noastră, subordonate, ca ordine a importanţei lor, prezentării unui program concret, de ţară, cu ţinte şi termene de implementare bine stabilite, program ce este necesar din cauza faptului că Nicuşor Dan a candidat independent şi nu ca membru al vreunui partid politic parlamentar. Acest program este probabil unul dintre instrumentele care îi va oferi posibilitatea de conectare cu cei peste 6 milioane de cetăţeni care l-au votat, dar şi cu cei peste 5 milioane de algători care nu l-au votat, dar care doresc o schimbare, o reformare a administraţiei publice şi o dezvoltare economică şi nu numai.

Citeşte Programul care-i lipseşte lui Nicuşor Dan

Preşedintele este reprezentantul poporului, vocea poporului în relaţia cu celelalte autorităţi ale statului, dar şi pe plan extern, iar Nicuşor Dan nu poate fi asta fără a fi conectat cu cetăţenii, fără să un program credibil, verosimil, inteligibil, realist privind dezvoltarea economică, armonia socială şi să nu uităm una dintre contribuţiile lui Călin Georgescu, integritatea morală. Fostul candidat la alegerile prezidenţiale a apăsat pe o pedală ce are în spate o realitate autentică: problema identităţii naţionale şi moralitatea societăţii româneşti. Cele aproape 5,34 milioane de voturi obţinute de George Simion promovează această problemă - a revenirii poporului la felul lui, la identitatea naţională - pe agenda preşedintelui ales, Nicuşor Dan.

Iar identitatea naţională include şi apelul la religiozitatea poporului, apel asumat de Călin Georgescu, chiar dacă fostul candidat la alegerile prezidenţiale s-a dovedit a fi un ignorant religios. Acest apel la religiozitate reprezintă un obiectiv preţios şi explică suportul real pe care l-a primit chiar din partea unor reprezentanţi importanţi ai clerului Biserii Ortodoxe Române şi nu numai.

Considerăm că Nicuşor Dan poate să capteze acest sprijin, indiferent că este credincios sau ateu. Nu ne interesează dacă se duce la biserică sau nu, atât timp cât apelarea la religiozitatea poporului este vital pentru a regăsi unitatea naţională. Iar apelul la religiozitatea poporului trebuie să fie o prioritate pentru preşedintele ales Nicuşor Dan, mai ales că potrivit cercetărilor realizate periodic de Society for Orthodox Christian History in the Americas, ţara noastră se situează în primele patru state din lume ca procent declarat al creştinilor-ortodocşi din totalul populaţiei, cu un procent de 85,3% potrivit ultimului recensământ efectuat de Institutul Naţional de Statistică. A ignora această calitate unificatoare a poporului ar reprezenta o greşeală pentru Nicuşor Dan, indiferent dacă el, ca preşedinte, este religios sau nu.

Un alt punct pe care trebuie să îl aibă în vedere noul preşedinte al ţării este integritatea naţională, care a fost afectată grav în ultimii 35 de ani de corupţia clasei politice. De aceea, prin prisma dorinţei de reformare a statului exprimată de alegătorii care s-au prezentat la urne în 4 şi 18 mai, considerăm că noul preşedinte al ţării trebuie să se ocupe prioritar şi de această chestiune.

Numai prin luarea în calcul a tuturor acestor aspecte, Nicuşor Dan va putea să realizeze ce nu a realizat niciun preşedinte din ultimii 25 de ani: reducerea drastică a faliei dintre cele două părţi ale actualei societăţi româneşti şi nu agravarea ei.