Alegeri prezidenţiale 2025: CCR elimină candidaţii controversaţi din cursa electorală

Într-un context electoral tensionat, candidaturile lui Călin Georgescu şi Diana Şoşoacă au fost respinse luna trecută de autorităţile electorale şi judiciare din România, declanşând un val de proteste, anchete penale şi acuzaţii fără precedent privind încălcarea valorilor constituţionale şi ale statului de drept.

Pe 9 martie 2025, Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale programate în luna mai, cu 10 voturi din 14. Decizia a fost contestată la Curtea Constituţională a României (CCR), însă aceasta a respins în unanimitate contestaţia pe 11 martie, eliminând definitiv candidatura lui Georgescu.

CCR şi-a fundamentat decizia pe Hotărârea 2/2024 - cunoscută drept "cauza Şoşoacă" - prin care Curtea şi-a asumat rolul de a verifica îndeplinirea condiţiilor constituţionale de fond pentru candidaţii la preşedinţie, un atribut considerat de unii jurişti drept controversat şi fără precedent în dreptul constituţional comparat. În acest sens, Hotărârea 7/2025 a CCR consolidează ideea că atât BEC, cât şi CCR, pot respinge candidaturi care nu respectă valorile constituţionale fundamentale.

Diana Iovanovici-Şoşoacă, lidera partidului SOS România, a fost eliminată din cursă încă din 2024, printr-o decizie CCR care a constatat că candidatura sa încalcă valorile democraţiei şi angajamentele internaţionale ale României, inclusiv apartenenţa la UE şi NATO. BEC a invocat această hotărâre şi în motivarea respingerii în luna martie a candidaturii sale pentru alegerile din mai 2025. Respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă a fost confirmată şi de CCR.

Arătăm că, în urma respingerii candidaturii lui Georgescu a generat proteste violente în Bucureşti. Susţinători ai acestuia au asediat sediul BEC, iar în urma confruntărilor cu jandarmii, Parchetul General a deschis o amplă anchetă penală. Mai mult, în 14 martie, Parchetul General a dispus efectuarea mai multor percheziţii în cadrul dosarului în care este inculpat Horaţiu Potra, acolitul lui Călin Georgescum, cauză ce vizează infracţiuni grave împotriva ordinii publice şi a securităţii naţionale. În dosarul penal sunt cercetate fapte precum instigare publică, nerespectarea regimului armelor, operaţiuni ilegale cu articole pirotehnice şi comunicarea de informaţii false. În urma percheziţiilor efectuate, a fost descoperit un nou arsenal deţinut ilegal de Horaţiu Potra şi au fost confiscate noi sume de bani.

• Finanţări ilegale şi influenţarea electoratului

Tot luna trecută, procurorii au efectuat noi percheziţii la Bogdan Peşchir, pe care l-au reţinut pentru implicarea sa în finanţarea ilegală a campaniei lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Potrivit procurorilor, Peşchir ar fi distribuit peste un milion de dolari şi 300.000 lei prin TikTok şi Revolut către sute de persoane, în schimbul promovării lui Călin Georgescu şi a materialelor de campanie primite de la acesta. În urma probelor de la dosar, Parchetul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi a solicitat arestarea preventivă a lui Bogdan Peşchir, iar instanţa a decis luarea acestei măsuri preventive, pe care a reconfirmat-o şi în 10 aprilie.

Mai menţionăm că în 5 martie 2025, şase persoane din cadrul grupării "Vlad Ţepeş" au fost reţinute pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare. Grupul, al cărui lider spiritual ar fi, potrivit procurorilor DIICOT, generalul în retragere, Radu Theodoru, milita pentru ieşirea României din NATO şi UE, desfiinţarea partidelor politice şi preluarea violentă a puterii de stat, cu sprijinul unor agenţi străini, inclusiv din Federaţia Rusă. Doi dintre membrii grupării au fost arestaţi preventiv, în timp ce pentru ceilalţi patru DIICOT a dispus măsura controlului judiciar.

Citeşte Statul investeşte în industria de război şi îl elimină pe candidatul prezidenţial pacifist Călin Georgescu