English
Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani, ceea ce arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”, potrivit news.ro, de la care menţionăm următoarele.
”Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care arată în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor.
Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles.
Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România.
”Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale”, a mai scris ministrul.
Acesta explică că s-au emis:
- două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani
- o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente
”Cererea a fost foarte mare - una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani - iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat”, a mai scris Nazare.
Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani.
”Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe”, a transmis Nazare.
Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin.
”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat - înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor.
Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”.
”Rezultatele de azi ne dau încrederea că facem ceea ce trebuie”, a adăugat Nazare.
Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 10.07.2025, 07:55)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2025, 08:09)
Sa vedem dupa ce intra in vigoare noile taxe sí impozite marite, oamenii raman fara bani la sfarsit de luna, cu burta goala. Salariul mediu de 5xxx Lei, arata bine pe hartie, dar realitatea este ca peste 2 milioane primesc numai salariul minim, o gramada traiesc din ajutorul social.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2025, 12:49)
O analiză critică a deciziei Comisiei Europene privind continuarea procedurii de deficit excesiv împotriva României — concentrată strict pe criteriile de la Maastricht și ignorând dimensiunea socială, nivelul de trai și bunăstarea cetățenilor — este nu doar justificată, ci necesară pentru o dezbatere democratică echilibrată în UE. Iată câteva puncte esențiale:
1. Critica fundamentală: mecanismele fiscale europene sunt contabile, nu umane
Criteriile de la Maastricht, în special cel privind un deficit bugetar sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60%, sunt norme tehnocrate, construite în anii ’90, într-un alt context economic și geopolitic. Ele:
•Nu iau în calcul nivelul real de dezvoltare al statelor membre;
•Nu măsoară nivelul de trai, sărăcia, inegalitatea sau gradul de acces la servicii publice;
•Ignoră complet indicatori precum fericirea cetățenilor, calitatea vieții, coeziunea socială, stabilitatea socială.
Aceste criterii pot funcționa bine în economii mature și stabile (precum Germania sau Țările de Jos), dar devin nocive sau regresive când sunt aplicate mecanic unor economii aflate în proces de recuperare precum România.
2. Efectele potențial negative ale ajustării bugetare stricte
O ajustare bazată exclusiv pe frânarea cheltuielilor publice riscă să:
•Slăbească serviciile publice (sănătate, educație, infrastructură socială);
•Înghețe salariile și pensiile în termeni reali, afectând milioane de cetățeni;
•Limiteze investițiile în dezvoltare și reducerea decalajelor regionale;
•Crească tensiunile sociale și radicalizarea politică în rândul celor care nu simt „beneficiile stabilității fiscale”.
Astfel, un proces de consolidare fiscală prea dur poate agrava exact dezechilibrele pe care UE susține că vrea să le corecteze: fragmentarea, lipsa de coeziune, polarizarea economică.
3. O viziune alternativă: bugetul public ca instrument de bunăstare, nu doar de echilibru
Un stat nu este o corporație care urmărește profit și echilibru contabil. Bugetul public este un instrument politic și social, menit să:
•Susțină coeziunea și echitatea;
•Corecteze inegalități istorice sau structurale;
•Investească în capital uman și capital public;
•Garanteze un minim de demnitate economică pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei care „produc PIB”.
Astfel, o abordare economică sustenabilă nu trebuie să fie strict orientată spre „disciplină fiscală”, ci trebuie să echilibreze: Responsabilitatea bugetară,
Cu Investiția în bunăstare, și
Protecția socială.
4. O critică morală și politică: Cine plătește prețul ajustării?
Ajustările bugetare de tip Maastricht nu afectează în mod egal toate categoriile sociale. În practică, ele tind să:
•Protejeze capitalul și marile interese economice, care beneficiază oricum de regimuri fiscale favorabile;
•Împovăreze clasa de mijloc și categoriile vulnerabile, prin:
oReduceri de beneficii;
oLipsă de investiții în locuri de muncă de calitate;
oCreșteri indirecte de taxe sau contribuții.
În esență, se cere solidaritate de jos în sus, fără o discuție reală despre redistribuirea echitabilă a poverii fiscale sau despre justiția socială.
5. Critica conceptuală: unde e „fericirea cetățeanului european”?
UE are o strategie numită Economie în serviciul oamenilor și promovează obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG), care includ:
•Reducerea sărăciei;
•Accesul la educație, sănătate și locuire decentă;
•Reducerea inegalităților;
•Stabili tate și satisfacție în viața personală și profesională.
Dar în practică, când vine vorba de politica fiscală, se aplică doar o logică restrictivă, contabilă, inflexibilă. Nu există indicatori de fericire, echitate sau bunăstare în procedura de deficit excesiv.
Concluzie și poziționare recomandată pentru România
România trebuie să respecte regulile europene, dar poate și trebuie să ridice aceste dileme în Consiliu și în dialogul cu Comisia, pledând pentru:
1.O aplicare flexibilă și adaptată la context a procedurii de deficit excesiv;
2.Un calendar realist de ajustare, care să permită protejarea categoriilor vulnerabile;
3.Introducerea de indicatori suplimentari (nivelul de trai, calitatea vieții) în evaluările macroeconomice;
4.Un pact social nou, care să lege disciplina fiscală de investiții în oameni și în viitor.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2025, 08:25)
Nazare nu vede ca Romania nu e in groapa, s-a speriat nea Ilie care intelege mai putin ca Ciolacu din economie. V-ati pus aiurea pe taieri de pensii si salarii, cand puteati doar sa cresteti TVA-ul , sa-o faceti unica ca valoarea, sa digitalizati odata ANAF si sa reucerati TVA, sa renunutati la unele investitii prin sate parasite. Dar, nu, nea Ilie are o marota cu magistratii, cu profesorii, ca asa intelege el ca functioaneaza un stat, cu justitie si invatamant lipsa. Nea Ilie de la scularie nu stie altceva decat sa ofere gloatei tapi ispasitori. Cand va vedea gloata ca o va duce si mai greu nu o va incalzi deloc taierea pensiilor la magistrati, total nelegala de altfel si nici ca a dat afara un director de banca. Locuri de munca nu stie nea Ilie sa creeze, e mult prea greu pnetru mintea lui extrm de frusta.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2025, 08:57)
Deci nu mai aplicam masurile, nu? :)