”Ziua Naţională a României, sărbătorită pe 1 Decembrie, reprezintă unul dintre cele mai semnificative momente din istoria ţării. La această dată este comemorată Unirea Transilvaniei cu România, care a avut loc în 1918, eveniment care a pus bazele României moderne”, ne-a declarat domnul Giulio Bertola, fondator şi preşedinte al Confindustria România, adăugând: ”Este o zi care invită la reflecţie asupra identităţii naţionale, asupra rolului României în stabilitatea europeană şi asupra sentimentului profund de uniune care îi leagă pe români, oriunde ar trăi - în Patrie sau în străinătate”.
Domnia sa a precizat: ”Confindustria România reprezintă o parte semnificativă a investiţiilor italiene din ţară, iar în fiecare an sărbătorim această aniversare cu respect şi profundă afecţiune. Este felul nostru de a reînnoi recunoştinţa faţă de România, care a primit cu generozitate companiile noastre. Anul acesta, gradul de reprezentare al industriei italiene din România a cunoscut o creştere extraordinară, inclusiv datorită înfiinţării Federaţiei F.P.I.A.R., creată de Confindustria România pentru a oferi o voce unitară şi puternică investiţiilor italiene. În calitate de preşedinte al F.P.I.A.R., am asistat la consolidarea unui model modern de colaborare, în măsură să valorifice competenţele, relaţiile şi viziunea strategică. În acelaşi timp, vicepreşedinţia pe care o deţin în cadrul Confederaţiei C.A.I.R. - care reuneşte unele dintre cele mai importante Federaţii din ţară, printre care FPSC (construcţii), FPTR (turism), CECCAR (auditori contabili), FP-SNERR (surse de energie regenerabilă) şi însăşi FPIAR - consolidează şi mai mult autoritatea prezenţei italiene în România. Această arhitectură asociativă, federativă şi confederativă nu este doar un atu instituţional: este o oportunitate concretă de a genera un dialog mai amplu, mai multă cooperare şi mai multe oportunităţi de business între companiile cu capital italian şi companiile româneşti. O platformă deschisă, unde se construiesc relaţii, se împărtăşesc proiecte şi sunt amplificate posibilităţile de creştere reciprocă. Consider că această dată, 1 Decembrie, ar trebui să devină, pentru toţi investitorii străini, un moment de reflecţie şi bilanţ: o ocazie pentru a ne reitera rolul în ţară şi angajamentul nostru de a acţiona în calitate de contribuitori responsabili, atenţi la teritoriu şi apropiaţi de categoriile cele mai vulnerabile ale societăţii”.
Oficialul Confindustria România ne-a mai spus: ”În ultimii ani am înţeles că, atunci când vorbim de migraţie, nu este vorba doar de numere şi statistici: sunt poveşti, familii, aşteptări şi o legătură profundă cu ceea ce numim «acasă». Exact din această conştientizare s-a născut proiectul nostru VINO ACASĂ, conceput pentru a însoţi diaspora română într-un posibil proces de reîntoarcere, redând demnitatea şi un orizont prin cinci piloni esenţiali: muncă, sănătate, locuinţă, educaţie şi mai puţină birocraţie. Nu promisiuni abstracte, ci baza concretă pentru a o lua de la capăt în propria ţară. De la lansarea sa în noiembrie 2025, am construit un dialog constant cu peste 5.000 de cetăţeni români din străinătate. Vocile lor ne-au confirmat ceea ce de multe ori rămâne ascuns în spatele cotidianului: un sentiment natural, extrem de puternic, de nostalgie. O nostalgie care nu este o slăbiciune, ci energie pură. Şi exact datorită acestui schimb continuu - uneori emoţionant, alteori chiar dur - am învăţat foarte multe. Proiectul creşte de la o lună la alta pentru că se dezvoltă odată cu ei: cu experienţa lor, cu îndoielile lor, cu dorinţele lor. Nu doar vorbim cu diaspora, ci construim ceva împreună cu diaspora. Acest angajament, această relaţie atât de intensă şi sinceră, au atras atenţia internaţională: anul acesta, proiectul Vino Acasă a fost publicat de Global Compact for Safe, Orderly and Regular Migration (GCM) al Organizaţiei Naţiunilor Unite. O recunoaştere care nu doar premiază o iniţiativă, ci confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun: cel care răspunde cu adevărat nevoilor diasporei române şi care contribuie, în acelaşi timp, la diverse obiective globale legate de migraţii sigure, ordonate şi legale. Faptul de a primi acest tip de atenţie din partea ONU ne-a făcut mândri. Nu doar pentru că aduce valoare muncii depuse, ci pentru că aduce în interiorul unui organism internaţional o poveste pozitivă care vorbeşte despre România, despre cetăţenii săi din lume şi despre posibilitatea lor de a se întoarce - nu pentru a o lua de la zero, ci pentru a-şi revendica ceea ce le aparţine. Întrebarea care ne-a fost adresată de o parte a Diasporei române, care nu este încă în măsură să evalueze o reîntoarcere în Patrie în scurt timp, a fost următoarea: «Ce puteţi face pentru a sprijini cetăţenii români care momentan nu se pot întoarce în Patrie?» Răspunsul la această întrebare este Mutua Unirea, un proiect care a luat naştere în cadrul Proiectului Vino Acasă, şi care reprezintă o iniţiativă fără precedent în sistemul de asistenţă sanitară la nivel european: transformând asistenţa medicală din simplă necesitate într-un drept real, echitabil şi accesibil chiar şi pentru cetăţenii români din străinătate. Este un gest de recunoştinţă faţă de diaspora română, un act de inovare socială şi o punte solidă între două părţi. Mutua Unirea, două cuvinte care, puse împreună, fac diferenţa, unind principiul ajutorării reciproce în domeniul sanitar bazat pe solidaritate reciprocă, cu cel al uniunii între oameni şi, implicit, între popoare. Forţa sa constă în viziunea incluzivă: pentru prima dată, un sistem de asistenţă sanitară non-profit se adresează întregii familii a diasporei, fără limite de vârstă. Oferă sprijin părinţilor în vârstă rămaşi în România, familiilor împărţite între cele două ţări şi tuturor vulnerabilităţilor care se amplifică din cauza distanţei şi a apartenenţei simultane la două lumi. Într-o etapă istorică marcată de tensiuni politice şi viziuni opuse asupra viitorului României, sănătatea apare ca un limbaj care uneşte, dincolo de orice ideologie. Pe această certitudine se bazează Mutua Unirea: pentru că sănătatea nu ridică bariere - ci le doboară”.
Giulio Bertola a conchis: ”În pragul anului 2026, declarat Anul Culturii Româneşti, privim cu încredere spre forţa creativităţii şi a identităţii româneşti. Va fi un an în care valorile, tradiţiile şi talentul cultural vor putea străluci nu doar în ţară, ci şi pe scena europeană, consolidând legăturile dintre comunităţi, generaţii şi acele prietenii care ne unesc. În această perspectivă, celebrarea zilei de 1 Decembrie capătă un sens şi mai profund: nu doar amintirea trecutului, ci şi un îndemn de a construi împreună un viitor în care cultura rămâne puntea noastră de dialog şi respect reciproc.
Companiile noastre creează valoare, însă oamenii sunt cei care dau sens tuturor acţiunilor noastre. Acesta este angajamentul etic care ghidează Confindustria România, astăzi şi pe viitor.
La mulţi ani, România: creştem împreună cu Tine!”



















































