"Am observat o creştere a competiţiei privind ofertele către consumatori, după 1 iulie”

• (Interviu cu Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER)

1 decembrie, Ziua Naţională a României, reprezintă, din punct de vedere calendaristic, debutul sezonului de iarnă, sezon în care consumul de energie electric şi energie termică este unul destul de ridicat. Din păcate, piaţa de energie traversează un moment tensionat, marcat de întârzieri majore în decontările din vechea schemă de plafonare-compensare şi de dificultăţi financiare pentru furnizatori. Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), explică, într-un interviu, în ce fel afectează aceste restanţe funcţionarea companiilor, cum evoluează competiţia după revenirea la piaţa liberă, de ce relaţia dintre furnizori şi prosumatori a devenit tot mai complicată, care este consumul real al românilor şi care sunt perspectivele pentru anul viitor.

Reporter: Domnule preşedinte, care este situaţia furnizorilor de energie, acum înainte de Ziua Naţională a României, zi ce reprezintă şi începutul calendaristic al sezonului rece?

Laurenţiu Urluescu: Din punct de vedere furnizorilor, lucrurile nu sunt cum ar trebui. Ştiţi că există un decalaj destul de mare al plăţii datoriei statului către furnizori din fosta schemă de plafonare-compensare la energie electrică. Respectiva schemă conţinea obligaţia statului de a plăti către furnizori o parte din din factura consumatorului final. Practic prin schema de plafonare-compensare a fost instituită o subvenţie pentru fiecare consumator de energie electrică, dar sumele respective întârzie să fie livrate către furnizori. Ultima lună în care statul a decontat complet facturile consumatorilor este ianuarie 2024. În curând se vor împlini doi ani de la ultima sumă decontată complet şi lucrurile nu merg deloc bine la ANRE din punctul de vedere al furnizorilor pe această temă. Viteza de confirmare a sumelor de plată este îngrijorător de scăzută în cadrul Autorităţii respective şi din această cauză furnizorii au dificultăţi financiare, probleme în asigurarea cash-flow-ului necesar pentru realizarea unor investiţii sau pentru plata unor credite bancare şi, de aceea, caută noi surse de împrumut sau de finanţare. Din acest motiv, am asistat la ieşirea din piaţă a unor furnizori mai mici, care, din cauza dificultăţilor privind asigurarea cash-flow-ului necesar derulării activităţii combinată cu întârzierea mare la decontare din partea ANRE, au ales să renunţe la business-ul derulat. Aceasta a fost partea pesimistă a situaţiei actuale a companiilor de furnizare. Partea optimistă în domeniul furnizării de energie este că, de la 1 iulie, după ce schema de plafonare-compensare a preţurilor la electricitate s-a terminat şi am revenit la piaţa liberă, am observat o îmbunătăţire a ofertelor şi o creştere a competiţiei la ofertarea către consumatori. Acest lucru este în favoarea consumatorilor, deoarece, după cum ştim, o competiţie mai mare aduce un serviciu de calitate mai bună şi la un preţ corect. Deci să fim şi optimişti, nu numai pesimişti.

• Traderii din energie nu par dispuşi să îşi reia activitatea

Reporter: În aceste condiţii, există premisele reapariţiei unor firme de furnizare de energie în locul celor care au ieşit din piaţa din ţara noastră?

Laurenţiu Urluescu: Deocamdată am observat doar o îmbunătăţire a ofertelor furnizorilor existenţi după 1 iulie. Nu am observat noi furnizori care să crească această competiţie. De exemplu, pe partea de trading, constat că firmele străine, care şi-au îngheţat activitatea de trading din cauza taxării excesive, nu revin încă în piaţă. Probabil şi din cauza faptului că nu avem încă o lichidate foarte bună pe partea de piaţă, ceea ce reprezintă o problemă adiţională şi pentru furnizori, şi de aceea aşteptăm să crească. La fel cum competiţia îşi arată roadele pe partea de consumator final, aşteptăm să existe competiţie şi pe partea de piaţă.

Reporter: 1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adică un moment de unitate între toţi. În ultimii ani, se pare că în piaţa de energie a intrat o dihonie între furnizorii şi distribuitorii de energie, pe de o parte, şi prosumatori, pe de cealaltă parte. Cel puţin aşa se vede din exterior. Care este realitatea? Care este relaţia între furnizorii de energie şi prosumatorii din România?

Laurenţiu Urluescu: Eu aş defalca prosumatorii în două categorii. Una este constituită din acei prosumatori care au investit în panouri solare pentru a-şi acoperi o parte din consumul propriu, care sunt bine veniţi şi chiar ajută de multe ori reţeaua de distribuţie prin reglajul de tensiune. Cealaltă parte e alcătuită din prosumatorii care au mirosit că e rost aici de o afacere şi investesc în producţie, devenind un fel de producători care produc mai mult decât au nevoie să consume şi pun presiune asupra reţelelor prin cantităţile mari de energie electrică pe care le transmit. Din cauza acestor prosumatori transformaţi în adevăraţi producători, apar nişte costuri suplimentare în contabilitatea furnizorilor de energie, costuri pe care furnizorii nu au ce face decât să le socializeze. Adică, consumatorii ajung să plătească costurile suplimentare ale furnizorilor induse de prosumatorii transformaţi în producători. Aceasta este situaţia reală. De ce sunt costuri induse de prosumatorii aceştia mari? Din cauza dezechilibrelor, din cauza diferenţelor de preţ din momentul producţiei. Preţul energiei diferă de la un moment al zilei la altul. Ştiţi că energia în general nu se stochează şi de aceea trebuie să existe un echilibru între producţie şi consum. Prin prisma activităţii depusă de marii prosumatori, în prezent sunt anumite momente ale zilei în care se produce mult mai mult decât consumul şi în momentele acelea preţul este foarte jos. Apoi, sunt momentele ale zilei în care se produce mult mai puţin decât consumul şi acolo preţul este foarte sus. Un prosumator, în general, produce în momentul când nu există consum, adică la miezul zilei, iar producţia respectivă intră într-o piaţă cu un preţ foarte mic. După aceea, are nevoie de consum seara, când consumul este ridicat şi nu există aşa multă producţie, iar atunci preţul este foarte mare. De aici apare o diferenţă de preţ. Sunt nişte costuri care, din păcate, trebuie socializate.

• Doar 40% din preţul total al facturii reprezintă preţul energiei electrice consumate

Reporter: Prin prisma reliberalizării pieţei de energie electrică de la 1 iulie şi a măsurilor fiscale adoptate de Guvern în cursul acestui an, furnizorii au constatat o scădere a consumului de energie? Adică românii au început să strângă cureaua inclusiv în domeniul consumului de energie?

Laurenţiu Urluescu: Este greu de spus, fiindcă de la 1 iulie am avut nişte luni puţin mai delicate. A fost luna iulie, lună cu un consum destul de mare din cauză că a fost foarte cald. După aceea, în lunile august şi septembrie consumul s-a mai redus, dar în octombrie a început din nou să crească. Ar trebui să avem un istoric de consum pe mai multe luni ca să vedem dacă s-a schimbat modul de consum al românilor. Cred însă că mulţi dintre noi sunt mai atenţi la consumul lor, mai ales că ştiu că nu beneficiază de tariful foarte mic, de 68 bani pe kilowatt pentru electricitate din fosta schemă de plafonare-compensare. Situaţia este diferită pe zona de gaze naturale, unde, până la 31 martie 2026, deci până la sfârşitul sezonului rece, preţul gazelor naturale este plafonat la 0,31 lei pe kilowatt-oră. De aceea, în această zonă, consumatorii nu trebuie să intre în panică, deoarece în iarnă vor fi aceleaşi preţuri la gaze naturale ca şi anul trecut. În schimb, pe energia electrică vreau să atrag atenţia că doar o mică parte din factura finală, pe care consumatorul o plăteşte, reprezintă preţul la energia respectivă. Din calculele noastre, preţul real al energiei electrice este cam 40% din preţul din factura fiecărui consumator final. Restul de 60% sunt taxe, tarife şi diverse contribuţii pentru scheme de sprijin. Asta înseamnă că marea majoritate a plăţilor consumatorilor sunt colectate de furnizori doar ca să le dea mai departe către stat şi terţi, iar preţul final al facturii nu reprezintă energia strict consumată. Energia strict consumată este doar 40% din factura respectivă.

Reporter: Pentru că tot aţi adus vorba despre ce va fi după 31 martie 2026, inclusiv pe piaţa gazelor şi pentru că suntem la 1 Decembrie, ce mesaj le-aţi transmite din partea AFEER clienţilor, persoane fizice şi companii, cu prilejul Zilei Naţionale?

Laurenţiu Urluescu: La mulţi ani şi să aibă o iarnă cât mai caldă, din punct de vedere al confortului din case, şi cât mai calmă, din punct de vedere al preţurilor la energia electrică.

Reporter: Vă mulţumim.