Amenzi fără precedent pentru bănci; Urmează bătălia juridică a deceniului

Decizia fără precedent a Consiliului Concurenţei de a sancţiona zece dintre cele mai importante bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a indicelui ROBOR deschide unul dintre cele mai controversate şi mai sensibile dosare economice din ultimii ani, cu implicaţii care depăşesc cu mult sfera concurenţei şi ating direct încrederea publicului în sistemul bancar, stabilitatea pieţei financiare şi perspectiva unor valuri de litigii iniţiate de debitori. În timp ce autoritatea condusă de Bogdan Chiriţoiu susţine că a identificat un ansamblu de practici anticoncurenţiale constând în schimburi de informaţii, comunicări şi influenţarea reciprocă a cotaţiilor în timpul fixingului ROBOR, fără a vorbi despre un cartel clasic şi fără a cuantifica eventualele prejudicii produse clienţilor, toate băncile sancţionate resping categoric acuzaţiile, reclamă o interpretare eronată a modului de funcţionare a pieţei monetare interbancare şi anunţă că vor contesta în instanţă cea mai mare amendă aplicată vreodată de autoritatea de concurenţă. Disputa capătă o dimensiune şi mai amplă în condiţiile în care Banca Naţională a României solicită explicaţii suplimentare privind natura exactă a practicilor considerate ilegale, reprezentanţi ai mediului financiar avertizează asupra efectelor de durată asupra credibilităţii sistemului bancar, iar experţii independenţi contestă public fundamentarea investigaţiei şi ridică semne de întrebare cu privire la abordarea unilaterală a fenomenului, argumentând că analiza ROBOR nu poate fi desprinsă de evoluţia ROBID şi de mecanismele complexe ale pieţei monetare.

Citeşte Sancţiunile Consiliului Concurenţei pun presiune pe acţiunile băncilor

• Amenzi record pentru cele zece bănci care stabilesc ROBOR-ul

În urmă cu două zile, prin intermediul unui comunicat de presă, Consiliul Concurenţei anunţa că a sancţionat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Consiliul a amendat Banca Transilvania cu 875,74 milioane lei (plus 85,03 milioane lei pentru OTP Bank, pe care a achiziţionat-o), BCR cu 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei; UniCredit Bank cu 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale cu 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti cu 405,91 milioane lei; CEC Bank cu 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească cu 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank cu 45,86 milioane lei şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane lei.

Potrivit sursei citate, autoritatea de concurenţă a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. "Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările naţionale şi europene sectoriale”, se arată în comunicatul de presă.

Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică.

• Ce susţine Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

În cadrul unui briefing de presă, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat, ieri: "Regulile spun că băncile trebuie să coteze independent şi să îşi asume un anumit risc. Chiar dacă nu dau banii efectiv, totuşi trebuie să aibă un risc. Ce am constatat noi? Cotaţiile sunt ferme, timp de 15 minute chiar te poate obliga cineva să dai bani la dobânda pe care ai anunţat-o. În schimb, ele se uită una la alta, pot să vadă ce cotează o bancă şi ce cotează alta, şi atunci poate să aibă loc o aliniere a cotaţiilor lor. Acest lucru viciază procesul de stabilire a indicelui. Plus că există comunicări între bănci şi metodologii pe care le-au pus împreună la punct. Deci sunt un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracţiuni de procente. Nu vorbim aici de procente întregi, pentru că oricum ROBOR-ul este stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Naţională, care stabileşte un maxim şi un minim, în esenţă un culoar. Dar acest culoar este larg, de câteva procente. Noi vorbim aici de fluctuaţii mici în interiorul acestui culoar. Influenţa se duce asupra creditelor în lei şi mai puţin asupra celor care folosesc IRCC-ul, deoarece IRCC-ul este bazat pe tranzacţii reale, nu pe tranzacţii potenţiale. Zona IRCC, care acum este majoritară la populaţie, nu este direct afectată, dar rămâne o serie de credite care sunt legate de ROBOR: credite în lei ale populaţiei şi unele ale companiilor. Acolo ar fi impactul. (...) Rezultatul acestui schimb de informaţii este faptul că viciază procesul, ceea ce duce la creştere. Nu este un cartel în sensul clasic, nu este ceva de genul «ne-am întâlnit într-o sală şi am stabilit că mâine o să fie 7,5». Nu vorbim de aşa ceva. Deci nu s-au întâlnit să stabilească să fie 7,5 sau 8,5. Nu este un cartel, este un schimb de informaţii. Repet: avem stabiliri comune de metodologii şi comunicări între băncile respective. În plus, în momentul când cotezi, ai o jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabileşti indicii din partea băncii tale. În acest timp, ei puteau să vadă ce făceau ceilalţi şi puteau să se influenţeze unii pe alţii. În primul rând, ceea ce spunem noi este că nu e OK să facă treaba asta; au încălcat regulile de concurenţă. Nu le obliga nimeni să facă acest lucru. Au participat de bunăvoie la sistemul ROBOR, dar aveau reglementări şi reguli de concurenţă care trebuia să fie respectate. Regulile de concurenţă le interzic să comunice aceste informaţii”.

Potrivit şefului Consiliului Concurenţei, deşi investigaţia a demarat în anul 2022, primele semne de întrebare au apărut în noiembrie 2018, moment în care instituţia publică a decis să monitorizeze ce se întâmplă în piaţa bancară cu privire la indicele ROBOR. Pentru a constata acest lucru, domnul Chiriţoiu ne-a explicat că, în perioada anchetei, inspectorii din cadrul Consiliului Concurenţei au copiat corespondenţa dintre băncile vizate, menţionând că mesajele transmise între părţi pot fi verificate chiar dacă în prealabil au fost şterse.

Bogdan Chiriţoiu ne-a mai spus că, deşi platforma este contractată de Banca Naţională a României, procedura efectivă nu este descrisă în normele BNR: "Cu BNR am avut contacte, le-am cerut informaţii şi reglementările, deoarece ei cunosc bine sistemul. Dar acesta este un caz pe Legea Concurenţei şi pe Tratatul Uniunii Europene, nu un caz de reglementări bancare. Din punctul nostru de vedere, reglementările bancare sunt OK. Problema noastră este comportamentul băncilor care încalcă regulile de concurenţă, atât naţionale, cât şi europene. Nu banca centrală a stabilit detaliile, caracteristicile au fost discutate între bănci; acestea nu sunt la rang de reglementare, care este în regulă, este de inspiraţie europeană”.

Bogdan Chiriţoiu ne-a menţionat că dialogul cu BNR nu va fi prins în decizia prin care sunt amendate băncile, acesta urmând să aibă loc separat: "Momentan ne vom concentra pe redactarea deciziei. Apoi vedem ce discutăm cu autorităţile. Vrem să avem decizia (motivaţia) într-o lună”.

• BNR solicită clarificări

Banca Naţională a României cere clarificări Consiliului Concurenţei în legătură cu decizia de a amenda cele zece bănci în cazul ROBOR. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, subliniază, citat de Radio România Actualităţi: "În comunicatul Consiliului Concurenţei - este singurul document pe care l-am văzut deocamdată - se precizează că decizia nu vizează regulamentul de cotare a ROBOR-ului, stabilit de bănci şi agreat de Banca Naţională. În consecinţă, întrucât acest regulament este foarte amplu şi precizează tot comportamentul băncilor, iar băncile spun că nu l-au încălcat, dimpotrivă l-au respectat la literă, este important să vedem din partea Consiliului Concurenţei o clarificare, pentru opinia publică mai ales, despre ce practici anticoncurenţiale este vorba, ce s-a încălcat din acest regulament pe care Consiliul spune că nu-l vizează, dar în acelaşi timp îl amendează. Pentru că ideea că băncile au schimbat informaţii confidenţiale nu se prea poate susţine de vreme ce vorbim de o piaţă permanentă, continuă, adică în permanenţă sunt cotaţii pe această piaţă, care pot fi văzute de toată lumea. Şi de băncile participante şi de alţii care intră în această piaţă să vadă cotaţiile respective. Deci aceste clarificări sunt absolut necesare pentru a vedea despre ce este vorba. În rest, înţelegem că băncile vor contesta aceste amenzi şi rămâne să vedem atunci poate detalii suplimentare în legătură cu decizia Consiliului Concurenţei. Noi o să vedem cum va interpreta instanţa şi această decizie executorie. Nu vreau să mă pronunţ, nu îmi dau seama cum intervine instanţa într-o decizie de această valoare. Aici, rolul Băncii Naţionale va fi să se asigure că sumele respective sunt provizionate şi că băncile vor găsi resurse pentru a le compensa în cazul în care sunt plătite”.

• Experţii: Decizia Consiliului Concurenţei zdruncină încrederea cetăţenilor în sistemul bancar

Experţii în domeniul financiar bancar susţin că decizia Consiliului Concurenţei va avea impact asupra sistemului bancar şi va duce la scăderea încrederii populaţiei în bănci, situaţie ce va conduce la înrăutăţirea gradului de intermediere financiar-bancară din ţara noastră, grad la care România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Flavius Valentin Jakubowicz, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, a declarat, conform presei: "Decizia Consiliului Concurenţei privind sancţionarea celor zece bănci pentru manipularea ROBOR este una fără precedent în cazul României. O amendă de 710 milioane de euro reprezintă foarte mult. Ce înseamnă lucrul ăsta din punct de vedere economic? Pe de o parte, un venit la bugetul de stat (...). Însă, trebuie privită cu foarte multă prudenţă această sancţiune şi decizie, pentru că ea va fi contestată la Curtea de Apel. Automat, după aceea, se va merge mai departe la o instanţă superioră în alta curte, unde procesul poate să dureze destul de mult - 3, 5, 7 ani de zile. Toate lucrurile astea se traduc în costuri suplimentare pentru statul român, cheltuieli de judecată, care vor fi angrenate pentru case de avocatură, resurse externe, pentru că statul nu poate gestiona o astfel de situaţie doar cu resursele interne şi jurăriştii proprii. Asta înseamnă cheltuieli de la bugetul de stat suplimentare, iar în eventualitatea în care această decizie va fi infirmată de instanţă, nu numai că statul va trebui să plătească aceste cheltuieli de judecată băncilor, care şi ele vor solicita cheltuieli de judecată şi vor fi zece bănci, dar statul va plăti şi dobânzi pentru restituirea banilor şi utilizarea lor în mod nejustificat. Concluzia este că ar trebui să privim foarte echilibrat şi cu moderaţie această sancţiune. Nu în ultimul rând, dacă ne uităm şi la impactul în economie, băncile vor proviziona acest litigiu. Asta înseamnă că va scădea profitabilitatea fiecărei bănci şi s-ar traduce şi în impozite mai mici pe care acestea le-ar putea plăti la stat”.

În opinia Alexandrei Smedoiu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), decizia Consiliului Concurenţei va avea un impact asupra sistemului bancar din ţara noastră, însă nu neapărat asupra preţului creditelor, întrucât urmează perioada de contestaţii şi de evaluare a acestora.

Analistul subliniază, citat de Radio România Actualităţi: "Aş evalua impactul prin prisma a două elemente. Primul element, mai tehnic să spunem aşa, vizează contestarea mecanismului de stabilire a ROBOR prin genul acesta de cotaţii ferme, deci sistemul de stabilire a acestei dobânzi, ceea ce înseamnă că este posibil să vedem o revenire asupra acestui mecanism, poate chiar eliminarea lui. (...) Asta înseamnă şi că, practice, nu va mai exista o referinţă pentru contracte pe termene mediu şi lung, adică va exista probabil o referinţă doar pentru termene foarte scurte, maturităţi foarte scurte, iar asta va influenţa felul în care se va fixa rata de dobândă. Aş vrea totuşi să precizesc că nivelul ratei de dobândă, din punctul meu de vedere, vine din factori de piaţă, unii care sunt generali şi care afectează toate băncile, precum inflaţia, nivelul general de economii disponibile la nivelul populaţiei şi alţi factori generali şi factori specifici fiecarei bănci, spre exemplu nivelul de lichiditate, calitatea portofoliului de credite, etc. Al doilea impact pe care îl văd este unul care ţine de încrederea în sistemul bancar şi aici, deşi mă aştept ca băncile să conteste această decizie, va dura probabil un număr de ani (3-5 ani) până când se va concluziona asupra cazului şi până când băncile vor găsi un răspuns la aceste acuzaţii. În această perioadă, faptul că se propagă acestă neîncredere în sistemul bancar, după părerea mea, nu este de bun augur. Impactul va fi asupra profitabilităţii băncilor, întrucât, pentru orice sume care trebuie plătite în viitor, riscul ajunge în cele din urmă să se reflecte în situaţiile financiare. Însă, nu mă aştept ca acest lucru să influenţeze preţul creditelor, pentru că, practic, sunt nişte sume contestate asupra cărora se aşteaptă să există o rezoluţie pozitivă după un număr de ani”.

• Adrian Mitroi: "De ce Consiliul Concurenţei nu investighează şi ROBID?”

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti, expert în finanţe şi economie, ne-a transmis: "Dar de ce Consiliul Concurenţei nu investighează şi ROBID-ul? De ce numai ROBOR-ul? Dacă ROBOR-ul a fost manipulat în sus, el trage în mod automat, aproape automat, cu o corelaţie foarte puternică, şi ROBID-ul după el. Reprezentanţii autorităţii de concurenţă susţin că primul semnal pe care l-au avut şi au început să fie atenţi a fost din noiembrie 2018. În regulă. În acest caz, eu am vrut să văd dacă a fost doar stresul cauzat de inflaţie. Am fost curios să văd dacă a fost doar un proiect şi am vrut să văd care a fost în toată perioada asta raportul credite-depozite, pentru că, în ceea ce priveşte depozitele în lei, ele erau de acelaşi ordin de mărime ca şi creditele în lei. Aşa că, ce am pierdut la ROBOR, am câştigat la ROBID. De aceea, mi se pare extrem de nedreaptă această investigaţie, pentru că ne ignoră pe noi, deponenţii la bănci. Adică eu mi-aş dori să petreacă următorii opt ani de zile Consiliul Concurenţei investigând manipularea ROBID-ului, care ca valoare era de acelaşi ordin de mărime ca ROBOR-ul, pentru că excesul, dacă este adevărat, s-a dus pe ambii indicatori. ROBOR-ul este doar jumătate din istorie. Deci, dacă privim aşa, denotă o scăpare majoră”.

Specialistul a spus că, în opinia sa, decizia şi motivele invocate de Consiliul Concurenţei nu vor rezista la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este competentă să judece contestaţiile pe care cele zece bănci le vor formula împotriva deciziei de sancţionare. Adrian Mitroi ne-a precizat: "Mi se pare că argumentele invocate de Consiliul Concurenţei sunt subţiri şi nu rezistă «in the court of law», adică nu conving pe nimeni. Dar eu mă uit la partea proastă a argumentelor: aprind speranţe. Şi aşa suntem toţi «obidiţi» de bănci şi supăraţi pe ele, şi aşa depindem esenţial de bilanţurile lor să ne finanţeze deficitul şi refinanţările. Numai pe ele le avem în caz de avarie, că celelalte, dacă scăpăm de rating, nu ne mai cumpără titlurile. Asta nu înseamnă că le-aş îngădui cea mai mică scăpare, dar nu, nu cred că s-au înţeles pe ROBOR. Ele au sisteme de risk management, au supraveghere de la BNR, au verificare, au raportări zilnice. Nu există vreo înţelegere, din punctul meu de vedere. Nu cred că este posibil dintr-un simplu motiv: dacă ar fi posibil, înseamnă că ultimul bastion de stabilitate - într-o mare de incertitudine -, aşa profitabil cum este sistemul bancar, este hârşit, şi asta ar însemna că totul este putred. Îmi vine foarte greu să cred asta. Asta este logica mea; nici vorbă să mă poziţionez pro-bank. Nici vorbă! Mă poziţionez în faţa amatorismului acestor acuzaţii, pentru că probabil erau alte lucruri care meritau investigaţii serioase. Cred că ar trebui să lăsăm «spuma» să se aşeze. Să lăsăm să vedem ce zice sistemul juridic, ce zic experţii. Să ne uităm în mod specific. Dacă se dovedeşte că măcar un pic de acuzare e adevărat, atunci situaţia chiar este extrem de serioasă. Însă nu cred; sistemul bancar este un sistem «airtight» (etanş) ca să facă acest gen de greşeli, pentru simplul motiv că ROBOR-ul nu înseamnă nici costuri mai mari şi nici profitabilitate mai mare neapărat. Asta este o logică de liceu economic. În spatele ROBOR-ului există ROBID-ul, există finanţarea, costul capitalului băncii, costul de finanţare interbancară. Există împrumuturile subordonate. Este o complicaţie acolo de mare fineţe şi de mare angajament şi nu poţi să crezi că operează numai într-o parte. E ca şi cum volanul tău trage numai dreapta”.

• ING Bank respinge concluziile Consiliului Concurenţei

Reprezentanţii ING Bank resping "categoric" concluziile Consiliului Concurenţei şi consideră sancţiunile impuse drept "profund neîntemeiate şi bazate pe o înţelegere eronată a modului de funcţionare a pieţei monetare interbancare", potrivit unui comunicat al băncii.

"Activitatea băncii s-a desfăşurat în permanenţă cu respectarea reglementărilor legale şi a normelor aplicabile, în cadrul creat, reglementat şi supravegheat de Banca Naţională a României, şi a fost supusă unor mecanisme continue de control, care nu au evidenţiat deficiente. Integritatea şi responsabilitatea faţă de clienţii noştri şi faţă de societate sunt valori esenţiale ale băncii noastre, pe care le urmăm în toate acţiunile pe care le întreprindem. După comunicarea deciziei motivate, ING Bank România va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acţionat corect, legal şi cu respectarea obligaţiilor faţă de clienţi şi piaţă" se arată în comunicatul ING Bank.

• Raiffeisen Bank: Concluziile Consiliului Concurenţei nu reflectă realităţile pieţei interbancare

Raiffeisen Bank România SA a anunţat că va ataca în instanţă sancţiunea aplicată de Consiliul Concurenţei în legătură cu procedura de stabilire a indicelui ROBOR, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Reprezentanţii băncii susţin că vor utiliza toate căile legale pentru a demonstra că activitatea desfăşurată a respectat normele în vigoare şi se declară încrezători că instanţele de judecată vor confirma legalitatea comportamentului adoptat de bancă. Totodată, conducerea Raiffeisen Bank afirmă că nu împărtăşeşte concluziile formulate de autoritatea de concurenţă, apreciind că acestea nu reflectă modul de funcţionare al pieţei interbancare şi ignoră cadrul normativ pe care instituţiile participante la mecanismul de fixing erau obligate să îl respecte.

"ROBOR este un mecanism strict reglementat, în cadrul căruia băncile participante operează exclusiv în baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de autorităţile competente. Constatăm că investigaţia nu a relevat nicio dovadă privind existenţa unei înţelegeri între bănci pentru stabilirea cotaţiilor ROBOR. Singurul aspect indicat vizează transparenţa acestor cotaţii, acesta fiind un element ce reprezintă o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing şi nicidecum o opţiune a băncilor participante", se arată în comunicat.

• BT: Decizia Consiliului Concurenţei nu are nicio fundamentare

Banca Transilvania (BT) respinge vehement concluziile raportului si îşi reafirmă nevinovăţia, considerând că decizia Consiliului Concurenţei nu are nicio fundamentare şi nicio bază reală, potrivit unui comunicat al instituţiei, publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

”Anunţăm că, odată cu confirmarea oficială a deciziei şi a motivării acesteia, vom iniţia demersurile legale de contestare a acesteia la Curtea de Apel Bucureşti. Totodată, suntem pregătiţi să ne adresăm oricăror instanţe sau autorităţi competente, interne şi internaţionale, pentru deplina protejare a drepturilor noastre” se arată în comunicatul BT.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii Băncii Transilvania consideră că, pe fond, propunerea de sancţionare ignoră atât cadrul legal aplicabil sectorului bancar, cât şi modul în care este supravegheat şi reglementat, precum şi faptul că banca respectivă a acţionat în conformitate cu legislaţia, cu regulile pieţei şi cu standardele impuse de autorităţile de reglementare.

Mai mult, Omer Tetik, CEO-ul Banca Transilvania, a afirmat, într-o postare pe pagina sa de LinkedIn, că instituţia pe care acesta o conduce va lupta să îşi dovedească vinovăţia, afirmând totodată că ”decizia Consiliului Concurenţei, în legătură cu investigaţia ROBOR, dovedeşte o profundă lipsă de înţelegere a funcţionării sistemului financiar şi a regulamentelor privind calcularea ROBOR”.

Tetik a acuzat că decizia Consiliului Concurenţei subminează şansele relansării economice, afirmând totodată că sistemul bancar este pilonul prinicpal al stabilităţii economice.

”Vom contesta decizia, adresându-ne instanţelor şi autorităţilor competente, din ţară şi din străinătate. Ne vom apăra reputaţia şi vom demonta acuzaţiile. Decizia publicată astăzi este doar un prim pas şi există numeroase alte modalităţi prin care putem scoate la lumină adevărul”, a scris Omer Tetik.

• CEC Bank va contesta în instanţă sancţiunea Consiliului Concurenţei

CEC Bank respinge decizia Consiliului Concurenţei şi anunţă că va contesta sancţiunea în instanţă. Banca anunţă că respinge ferm orice acuzaţie de manipulare a ratei ROBOR.

”CEC Bank ia act cu profundă îngrijorare şi este în dezacord total faţă de decizia Consiliului Concurenţei de a sancţiona cele 10 bănci din România care participă la procesul de fixing al pieţei, decizie pe care o considerăm profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid şi bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piaţă. Activitatea CEC Bank pe piaţa monetară interbancară a fost, în fiecare moment, strictă, transparentă şi conformă cu cadrul legal şi regulatoriu în vigoare, cu regulamentele Băncii Naţionale a României şi cu standardele europene aplicabile instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat CEC Bank.

Banca reiterează faptul că transparenţa nu este o alegere pentru băncile locale, ci o componentă funcţională inerentă a sistemului de fixing şi o cerinţă legală a Băncii Naţionale a României.

”Observăm, în acest context, un conflict instituţional între Consiliului Concurenţei şi Banca Naţională a României, ca administrator al indicelui şi al mecanismului ROBOR” spun reprezentanţii CEC Bank.

• BCR consideră ”neîntemeiate” concluziile Consiliului Concurenţei

BCR anunţă, într-un comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), că respinge ferm concluziile Consiliului Concurenţei şi că le consideră neîntemeiate.

”Din perspectiva BCR, poziţia Consiliul Concurenţei în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeaşi autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR şi a constatat, în urma investigaţiei închise în anul 2013, inexistenţa vreunei încălcări a normelor de concurenţă. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate şi consecvenţă a practicii administrative proprii”, se arată în comunicatul BCR.

”BCR apreciază, totodată, că referirile generale la practici sancţionate în alte jurisdicţii nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual şi instituţional aplicabil procedurii ROBOR din România. Orice comparaţie cu alte cazuri internaţionale trebuie să fie relevantă, riguroasă şi aplicabilă circumstanţelor concrete ale pieţei locale şi ale mecanismului ROBOR”, mai precizează comunicatul.

• Unicredit Bank: ”Decizia Consiliului Concurenţei este injustă”

Reprezentanţii Unicredit Bank au arătat, într-un comunicat de presă, că decizia autorităţii de concurenţă este injustă: "Poziţia noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenţei este injustă, nefundamentată şi o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigaţie arată că niciunul dintre argumentele tehnice şi juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire faţă de caracterul arbitrar al acestui act administrativ. Vom contesta această decizie în instanţă, unde vom prezenta aceleaşi dovezi de nevinovăţie, incontestabile din punct de vedere legal. Avem deplină încredere în imparţialitatea şi echidistanţa instanţelor de judecată pentru a face lumină în acest caz soluţionat pe repede-înainte şi pentru a ne repara reputaţia pusă la îndoială pe nedrept”.

• BRD contestă decizia Consiliului Concurenţei

BRD anunţă, într-un comunicat remis redacţiei, că va contesta decizia Consiliului Concurenţei şi a menţionat că a respectat legislaţia bancară în vigoare privind stabilirea indicelui ROBOR.

”BRD a luat cunoştinţă de anunţul public al Consiliului Concurenţei privind decizia în cadrul investigaţiei referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante şi îşi exprimă dezacordul ferm faţă de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei şi analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenţei. Conduita BRD a fost în permanenţă deplin conformă cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil. BRD a respectat întocmai regulile şi procedurile care guvernează rata ROBOR, acţionând în litera şi spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situaţia în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancţiune. Suntem încrezători că, în urma parcurgerii tuturor etapelor legale, instanţele competente vor clarifica pe deplin această situaţie, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil şi vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurenţă. În acelaşi timp, impactul reputaţional generat de această decizie afectează percepţia asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea şi capacitatea lui de a finanţa economia sunt esenţiale. BRD îşi va continua misiunea de a sprijini economia românească, a finanţa clienţii şi a contribui la stabilitatea şi dezvoltarea sistemului financiar”, transmit reprezentanţii BRD, în comunicatul de presă citat.

• Exim Banca Românească respinge ferm concluziile investigaţiei derulate de Consiliul Concurenţei

Exim Banca Românească respinge ferm concluziile investigaţiei derulate de Consiliul Concurenţei, care vizează conduita sa în procesul de fixing al pieţei, considerând că acestea nu reflectă modul în care banca a contribuit în permanenţă, cu respectarea deplină a normelor Băncii Naţionale a României (BNR), la funcţionarea pieţei monetare interbancare din România, arată un comunicat al instituţiei de credit. Acesta menţionează: "Subliniem că Exim Banca Românească îşi desfăşoară activitatea în totală conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil instituţiilor de credit din România şi din Uniunea Europeană, sub supravegherea BNR, în acord cu standardele prudenţiale şi de guvernanţă europene şi respectând toate principiile de integritate şi transparenţă.

Pe parcursul întregii investigaţii, Exim Banca Românească a pus la dispoziţia autorităţii un volum consistent de date, analize şi explicaţii tehnice care demonstrează că activitatea sa s-a desfăşurat strict în limitele cadrului legal şi ale reglementărilor aplicabile.

Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înţelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieţei monetare şi astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat şi al supravegherii exercitate de banca centrală”.

Instituşia de credit anunţă că va contesta decizia în instanţă şi că "va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanţele vor confirma legalitatea şi responsabilitatea acţiunilor sale”.

• Gheorghe Piperea: "Peste un milion de persoane, păgubite de înţelegerea băncilor pe ROBOR”

Europarlamentarul Gheorghe Piperea susţine că decizia Consiliului Concurenţei, după publicarea ei şi a motivării aferente, va putea sta la baza proceselor judiciare de recuperare de către clienţi a dobânzilor umflate plătite băncilor ca urmare a acestei practici cartelare.

Gheorghe Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook: Este vorba de perioada 2018-2026. Chiar dacă băncile vor încerca pe toate căile să suspende decizia Consiliului Concurenţei, asta nu înseamnă că nu trebuie să se declanşeze urgent procesele clienţilor. Nu contează cât durează procesele: eu am reuşit, în anii anteriori, să obţin obligarea Raiffeisen la restituirea către clienţi a sumei de 23 de milioane de euro, pentru practici înşelătoare ale băncii. Procesul a durat şase ani. Or, în acest mega-caz nu vorbim de o bancă, ci de nouă, şi nu de doar 23 de milioane de euro, ci de sume de o sută de ori mai mari.

Potrivit domnului Piperea, "păgubiţii sunt toţi cei care au avut contracte cu dobânzi variabile stabilite prin ROBOR, din 2022 încoace (ba chiar 2018, că ancheta se duce până în acel an); e vorba de consumatori, comercianţi, stat, primării”.

Europarlamentarul susţine că ar fi vorba despre peste un milion de consumatori. "Mai ales cei din Prima casă (350.000, minim). Probabil sunt păgubite 50.000 de firme (inclusiv cele din IMM invest) şi câteva sute de UAT şi instituţii publice. Dacă contractele nu se corectează din propria iniţiativă a băncilor şi nu se efectuează urgent şi voluntar plata pagubelor, vor fi zeci de mii de procese de modificare a contractelor în derulare şi alte zeci de mii de procese de daune”, afirmă Gheorghe Piperea, pe pagina sa de Facebook.