Analiză Akcenta: Inflaţia lunii iunie pentru mediul de business - optimism temperat de creditele scumpe şi incertitudinea politică

Economia României a trimis un semnal pozitiv în luna iunie, când rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 10,9% în mai la 10,4%, depăşind uşor estimările iniţiale ale analiştilor, se arată într-un comunicat de presă al Akcenta, remis redacţiei. Preţurile de consum au rămas practic neschimbate de la o lună la alta, înregistrând o creştere de doar 0,06%. Potrivit celei mai recente analize macroeconomice realizate de Raiffeisen Research, interpretată pentru sectorul de afaceri de analiştii Akcenta, cea mai mare instituţie de plăţi în valută din Europa Centrală şi de Est, scăderea este, în mare măsură, o iluzie sezonieră. Principalul motor al acestui rezultat favorabil a fost prăbuşirea bruscă a preţurilor volatile la fructe, legume şi ouă, care au scăzut cu 4,2% de la o lună la alta datorită unei recolte de vară solide. În schimb, preţurile reglementate la energie, care afectează direct şi permanent costurile operaţionale ale companiilor, au continuat să crească, energia electrică scumpindu-se cu 2,2% de la o lună la alta, iar gazele naturale cu 1,8%. O uşoară compensare observăm doar scăderea preţurilor la combustibili, cu 1,5%.

„Scăderea inflaţiei totale la 10,4% oferă un semnal pozitiv pe piaţă, dar pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România, acest număr ascunde o capcană”, explică Teofil Stănculea, Director comercial al Akcenta pentru România. „Dacă ne uităm la inflaţia de bază CORE 3, aceasta a scăzut doar nesemnificativ, de la 8,4% la 8,3%, iar preţurile alimentelor procesate din structura de bază chiar au accelerat cu jumătate de procent în iunie. Presiunile interne asupra costurilor din economie rămân extrem de puternice din cauza dinamicii slabe a consumului gospodăriilor. Antreprenorii se confruntă cu costuri ridicate ale inputurilor pe care, din cauza concurenţei intense, nu le pot transfera complet în preţurile finale, ceea ce le comprimă progresiv marjele.”

Din perspectiva prognozei, deşi analiza prevede o scădere semnificativă a inflaţiei la 5,7% în septembrie şi până la 5,6% la sfârşitul acestui an, acest lucru nu înseamnă o relaxare imediată pentru IMM-uri. Scăderea este determinată în principal de un efect statistic de bază, prin eliminarea din comparaţia anuală a majorărilor drastice ale preţurilor la electricitate din iulie 2025 şi a creşterii cotelor de TVA din august 2025, care împreună au adăugat anul trecut aproximativ 4,5 puncte procentuale la inflaţie. Riscurile inflaţioniste reale, susţinute şi de o posibilă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, rămân ridicate, iar inflaţia de bază se va situa în continuare în jurul valorii de 5,2% la sfârşitul anului.

Din acest motiv, sectorul IMM-urilor din România nu se poate baza pe o ieftinire rapidă a finanţării comerciale. Banca Naţională a României (BNR) va menţine, cel mai probabil, rata dobânzii de politică monetară neschimbată la nivelul ridicat de 6,5% pentru tot restul anului. Deşi ratele actuale ale pieţei monetare, cum ar fi ROBOR la 3 luni situat la 5,84%, se mişcă uşor sub rata de referinţă a băncii centrale, evoluţia lor viitoare va fi foarte sensibilă la context. Aceasta va depinde direct de evoluţiile politice din ţară şi de succesul guvernului în implementarea consolidării fiscale.

„Consolidarea bugetară şi stabilitatea politică vor fi factorii cheie care vor influenţa sentimentul investitorilor străini faţă de activele denominate în lei româneşti”, subliniază Teofil Stănculea, Akcenta. „Dacă guvernul ezită în implementarea reformelor, există riscul unor ieşiri de capital şi al unei presiuni puternice de depreciere a leului, ceea ce ar declanşa intervenţii masive din partea băncii centrale pe piaţa valutară. Pentru importatorii şi exportatorii români din rândul IMM-urilor, această perioadă de calm relativ reprezintă o fereastră de oportunitate. Gestionarea proactivă a riscului valutar - prin fixarea cursurilor viitoare cu instrumente de hedging - permite protejarea marjelor în faţa turbulenţelor anticipate din a doua jumătate a anului.”