ANALIZĂ: Curtea Supremă a SUA limitează tarifele lui Trump, dar fragmentarea rămâne

Decizia Curţii Supreme a SUA de a invalida folosirea IEEPA (International Emergency Economic Powers Act) pentru impunerea tarifelor comerciale nu marchează o revenire la integrarea comercială anterioară, ci doar o schimbare de instrument. Protecţionismul nu dispare. Se reaşază juridic, se propagă macroeconomic şi se consolidează geopolitic, potrivit relatărilor Reuters şi Wall Street Journal din 20 februarie 2026.

1. Executivul a fost îngrădit, dar îi rămâne securitatea ca argument

Curtea Supremă a stabilit că IEEPA nu oferă bază legală pentru impunerea de tarife, potrivit Reuters (20 februarie 2026). Hotărârea limitează utilizarea argumentului de „urgenţă economică” pentru intervenţii comerciale.

Însă politica tarifară rămâne posibilă prin alte statute federale, conform Congressional Research Service - /"Section 232 and Section 301 Trade Authorities”/ (actualizare 2024):

- Section 232 - permite tarife pe motive de securitate naţională;

- Section 301 - permite sancţionarea practicilor comerciale considerate neloiale;

- taxe antidumping şi compensatorii administrate de U.S. International Trade Commission.

Deci, protecţionismul nu este retras, ci este reancorat juridic în securitate naţională.

Pentru mediul de afaceri, asta înseamnă continuitate strategică, chiar dacă instrumentul IEEPA este blocat.

2. Costul capitalului începe să se diferenţieze

Datele oficiale disponibile până în februarie 2026 arată o economie americană care nu este în recesiune, dar funcţionează sub presiune.

Potrivit Bureau of Economic Analysis (BEA), creşterea PIB real al SUA în trimestrul IV 2025 a fost de 1,9% anualizat (estimare avansată publicată la 30 ianuarie 2026).

Potrivit Bureau of Labor Statistics (BLS), rata şomajului în ianuarie 2026 a fost 4,1%, iar inflaţia anuală (CPI) în decembrie 2025 a fost 3,4% (raport publicat la 14 ianuarie 2026).

Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani se situa în jurul a 4,2% la mijlocul lunii februarie 2026, potrivit datelor U.S. Treasury şi Federal Reserve Economic Data (FRED).

Indicele de încredere a consumatorilor publicat de Conference Board în ianuarie 2026 a scăzut la 106,7 puncte, sub media anului anterior.

În acelaşi timp, indicele S&P 500 rămâne la niveluri apropiate de maxime istorice, potrivit datelor S&P Dow Jones Indices (februarie 2026).

Aceste date arată:

- creştere economică moderată;

- inflaţie peste ţinta de 2% a Fed;

- randamente ridicate;

- încredere în scădere;

- piaţă bursieră robustă.

Disocierea între piaţa financiară şi economia reală este vizibilă.

Impactul tarifelor sectoriale este documentat de Peterson Institute for International Economics (2025), care arată că tarifele cresc costurile inputurilor în industrii precum oţelul şi componentele auto.

Moody's (raport sectorial 2025) semnalează că firmele expuse la bariere comerciale prezintă marje mai volatile şi costuri de finanţare mai ridicate.

Rezultatul este diferenţierea costului capitalului:

- firmele din sectoare expuse suportă spread-uri mai mari;

- sectoarele interne sau protejate menţin acces relativ mai stabil la finanţare.

Pentru investitori, riscul nu mai este uniform. Devine sectorial şi geopolitic, aşa cum subliniază FMI în /World Economic Outlook/, octombrie 2025.

3. Accesul la piaţă devine condiţionat

Reacţiile externe confirmă dinamica de fragmentare.

Comisia Europeană a anunţat în ianuarie 2026 consultări privind eventuale contramăsuri comerciale, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene din 28 ianuarie 2026.

Ministerul Comerţului din China a anunţat în 2025 extinderea mecanismelor de control al exporturilor pentru anumite materiale critice, potrivit comunicatului oficial publicat la 15 decembrie 2025.

Organizaţia Mondială a Comerţului arată, în /Trade Monitoring Report/ (noiembrie 2025), că numărul măsurilor restrictive introduse la nivel global rămâne ridicat.

Accesul la:

- piaţă,

- tehnologie,

- infrastructură de plăţi,

- materii prime strategice,

devine condiţionat de criterii strategice, nu exclusiv economice, potrivit OECD - /Economic Security Outlook 2024/.

Pentru companii, asta înseamnă că avantajul competitiv trebuie dublat de poziţionare geopolitică.

Pentru state, asta înseamnă consolidarea logicii blocurilor regionale, tendinţă evidenţiată de UNCTAD în /World Investment Report 2025/.

Fragmentare reglementată, nu revenire la integrare

Decizia Curţii Supreme restabileşte un echilibru constituţional intern. Ea nu schimbă arhitectura strategică.

Protecţionismul continuă prin statute solide. Indicatorii macro arată o economie funcţională, dar tensionată. Reacţiile externe confirmă condiţionarea accesului economic.

Nu asistăm la o reintegrare comercială.

Asistăm la o fragmentare administrată, documentată de FMI, OECD şi WTO în rapoartele lor recente.