Analiză: Pensia medie a crescut în trimestrul al treilea, dar puterea de cumpărare continuă să scadă

Pensia lunară medie a crescut cu 0,3% faţă de trimestrul anterior, la 2.941 lei în trimestrul al treilea din 2025, potrivit datelor INS.Puterea de cumpărare reală a acestei categorii de venituri a scăzut însă, în timp ce raportul pensionari-salariaţi a ajuns deja la 8 la 10. Dezechilibrul se va accentua din 2035, fapt care îi obligă pe viitorii pensionari să ia măsuri din timp, pentru a putea beneficia de o pensie decentă, avertizează specialiştii Mrfinance.ro.

Ion Soltinschi, consultant şi planificator financiar Mrfinance.ro a explicat că: „Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, şi salariul mediu net a fost de 60,2%, în creştere uşoară faţă de trimestrul anterior, +0,6%. Totuşi, acest procent rămâne scăzut şi reflectă în continuare limitările sistemului public de pensii în a asigura un nivel de trai adecvat la vârsta pensionării. Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor în trimestrul III din 2025 a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% faţă de trimestrul precedent. La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili şi declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”.

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul III din 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane de persoane, în creştere cu peste 3.000 faţă de trimestrul anterior. În mai 2025, datele Autorităţii de Supraveghere Financiară indicau faptul că peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat era de peste 191 de miliarde de lei.

Deşi valoarea pensiei medii a crescut, şi în trimestrul III România a fost sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata de înlocuire a venitului prin pensie. Pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 60,2% din câştigul salarial mediu net.

Conform unui studiu CFA, rata de înlocuire a salariului prin pensie va scădea puternic în următorii 45 de ani, de la circa 43% în prezent la 30% în 2042 şi 24% în 2070, ceea ce reprezintă o provocare în ceea ce priveşte adecvarea beneficiilor de pensie pe termen lung.

Pe de altă parte, tendinţele demografice rămân negative - populaţia îmbătrânită şi rata natalităţii foarte redusă accentuează presiunea asupra sistemului. Conform INS, raportul dintre pensionari şi salariaţi rămâne nefavorabil - media la nivel naţional este de 8 pensionari la 10 salariaţi, cu minime de 4 la 10 în Bucureşti şi maxime de 14 la 10 în judeţul Teleorman.

„Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generaţia «decreţeilor» va intra masiv la pensie. Să nu uităm şi de faptul că rata natalităţii în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace. La fel şi în 2023, şi în 2022. Asistăm, cu alte cuvinte, la un declin demografic”, precizează Ion Soltinschi.

Potrivit piramidei demografice a României, în 2025 cel mai mare segment al populaţiei are vârsta de 45-60 de ani.

Conform prognozelor, în 2040, cel mai mare segment de vârstă din piramida demografică va fi reprezentat de persoanele de peste 60 de ani, în timp ce baza, reprezentată de categoria 25-50 de ani, va fi tot mai mică.

Sistemul public de pensii devine tot mai puţin capabil să asigure un trai decent la bătrâneţe. Puterea reală de cumpărare a pensiei a scăzut, raportul pensionari-salariaţi continuă să fie nefavorabil, iar rata de înlocuire a venitului nu se îmbunătăţeşte suficient pentru a permite un trai confortabil la pensie. În acest context, este necesară o planificare pe cont propriu”, subliniază expertul www.mrfinance.ro

Pentru a-şi asigura un venit stabil la pensie, fiecare viitor pensionar ar trebui să se concentreze pe trei direcţii principale.

Primul pas îl reprezintă contribuţiile constante la Pilonii II şi III. Pilonul II funcţionează automat, însă este esenţial ca fiecare persoană să verifice performanţa fondului ales şi să înţeleagă cum sunt investiţi banii săi. Pilonul III permite contribuţii suplimentare, deductibile fiscal în limita a 400 de euro/an, şi poate reprezenta o sursă suplimentară de venit la pensie.

Al doilea pas sunt investiţiile personale. Dacă randamentele pensiei facultative nu sunt satisfăcătoare - 6,6% fiind un nivel bun, dar perfectibil -, este recomandat să explorezi alte soluţii de economisire şi planificare a retragerii din activitate. Poţi începe să-ţi construieşti un portofoliu diversificat la bursă, să investeşti în fonduri mutuale sau în alte produse pe care le înţelegi şi în care ai încredere. O strategie bine planificată şi aplicată din timp poate asigura independenţa financiară la bătrâneţe.

„Este important ca fiecare persoană activă să îşi facă o simulare realistă privind pensia publică estimată şi să stabilească o strategie paralelă de economisire sau investiţii. În lipsa unui plan, adaptarea la o pensie redusă poate însemna o scădere drastică a nivelului de trai. România are nevoie în continuare de reforme şi de încurajarea investiţiilor individuale pentru pregătirea retragerii din activitate. Mesajul rămâne acelaşi: nu este suficient să ne bazăm pe pensia de stat, iar un plan personal de economisire şi investiţii devine obligatoriu pentru a avea un trai decent după retragerea din activitate”, a concluzionat Ion Soltinschi.