Criza energetică din această vară aduce o întrebare cu care companiile din transporturi nu s-au mai confruntat: „cât din consum poate fi redus sau mutat în alte intervale fără ca mărfurile să ajungă mai târziu la magazine, fabrici sau consumatori?”, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
O analiză realizată de Raben România arată că o parte din consum poate fi redusă sau redistribuită fără impact asupra livrărilor, dacă depozitele stabilesc sistemele ce trebuie să rămână active permanent şi activităţile ce pot fi ajustate în funcţie de nevoie.
În logistică, unde continuitatea operaţiunilor dictează aprovizionarea magazinelor, a fabricilor şi a consumatorilor, simpla oprire a echipamentelor nu este parte din soluţie.
„În astfel de perioade, miza nu este să consumăm mai puţină energie cu orice preţ, pentru că nu putem transfera presiunea din sistemul energetic în lanţul de aprovizionare. Pentru logistică, adevărata eficienţă înseamnă să folosim energia acolo şi atunci când creează valoare operaţională, păstrând în acelaşi timp predictibilitatea livrărilor. De aceea, rezilienţa se construieşte înainte de apariţia unei crize, prin infrastructură eficientă, monitorizare, flexibilitate şi investiţii care permit adaptarea rapidă a operaţiunilor fără compromisuri pentru clienţi”, spune Cătălina Zamfir, Manager Transport Internaţional, Raben Logistics România.
Ce poate fi redus şi ce trebuie să funcţioneze permanent?
Într-un depozit, sistemele de securitate şi supraveghere, controlul accesului, infrastructura IT şi de comunicaţii necesară trasabilităţii mărfurilor şi instalaţiile esenţiale pentru siguranţă trebuie să rămână active permanent. Asta înseamnă că, pentru a funcţiona, au nevoie de energie.
În schimb, consumul necesar iluminatului, climatizării sau anumitor echipamente de manipulare poate fi adaptat la gradul de ocupare şi la volumul efectiv de activitate. În acelaşi timp, senzorii de prezenţă, sistemele LED şi tehnologiile de monitorizare permit, de exemplu, iluminarea sau climatizarea doar a zonelor utilizate.
Şi programarea operaţiunilor poate ajuta la reducerea consumului de energie. De exemplu, activităţile care nu depind de un anumit interval orar pot fi mutate acolo unde fluxul logistic permite, în afara perioadelor cu presiune mare asupra sistemului energetic.
Reorganizarea activităţii se traduce şi în costuri mai mici
În cazul Raben, această abordare este completată de optimizarea fluxurilor din depozit. Reducerea deplasărilor inutile ale echipamentelor de manipulare, a timpilor de aşteptare şi a funcţionării fără sarcină înseamnă, simultan, mai puţină energie consumată şi costuri operaţionale mai mici.
Un consum mai mare nu înseamnă automat o eficienţă mai slabă. În logistică, comparaţia simplă între consumul total din 2025 şi cel din 2026 poate oferi o imagine incompletă. Dacă suprafaţa depozitelor, numărul unităţilor sau volumele operate cresc, poate creşte şi consumul total, chiar dacă fiecare unitate de activitate este gestionată mai eficient.
Din acest motiv, consumul trebuie analizat şi în raport cu suprafaţa operată, volumele gestionate şi capacitatea logistică.
Pentru Raben, eficienţa energetică este integrată inclusiv în dezvoltarea şi selectarea noilor facilităţi. În funcţie de spaţiu, soluţiile includ panouri fotovoltaice, iluminat LED, senzori, instalaţii eficiente de climatizare şi încălzire şi sisteme de monitorizare a consumului.
De asemenea, la nivelul Raben Group, în 2025, 96% din energia electrică utilizată în locaţiile operaţionale a provenit din surse verzi, iar emisiile Scope 1 şi 2 au fost reduse cu 41,1% faţă de 2020. Actuala criză energetică arată, astfel, că eficienţa din logistică devine o temă de organizare a operaţiunilor: cum reduci consumul acolo unde este posibil, păstrând active procesele de care depinde continuitatea aprovizionării.



















































Opinia Cititorului