S&P evaluează ratingul ţării noastre; decizia este aşteptată pe 2 octombrie

Reprezentanţii agenţiei S&P Global Ratings se află la Bucureşti pentru evaluarea ratingului suveran al ţării noastre, într-un context marcat atât de eforturile de reducere a deficitului bugetar, cât şi de prelungirea crizei politice, în condiţiile în care România este condusă de peste patru luni de un guvern interimar, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură în luna mai. S&P urmează să anunţe pe 2 octombrie decizia privind ratingul suveran al României. Miza este menţinerea ţării în categoria recomandată investiţiilor: agenţia acordă în prezent României calificativul BBB-, ultima treaptă din această categorie, cu perspectivă negativă, iar o retrogradare cu o treaptă ar coborî ratingul în categoria speculativă, cunoscută drept ”junk”.

Celelalte două mari agenţii internaţionale de rating, Fitch şi Moody's, au menţinut anul acesta ţara noastră în categoria recomandată investiţiilor. Fitch evaluează România la BBB-, iar Moody's la Baa3, ambele calificative fiind la ultima treaptă înaintea categoriei speculative şi având perspectivă negativă.

• Alexandru Nazare: ”Nu putem transforma progresul obţinut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale”

Execuţia bugetară şi continuitatea consolidării fiscale sunt principalele argumente ale României în actuala evaluare a ratingului de ţară, spune ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.

”Principalul nostru argument rămâne execuţia bugetară. Cifrele arată că ajustarea nu este doar una de deficit, ci una care începe să se vadă în structura bugetului. Am demonstrat că putem reduce deficitul şi ţine cheltuielile sub control, în timp ce protejăm investiţiile finanţate din fonduri europene şi orientăm mai mult din resurse către proiectele cu impact economic ridicat. Rezultatele ultimelor luni continuă să confirme ajustarea începută anul trecut şi susţin argumentele pe care le-am prezentat astăzi (n.r. ieri) privind realizarea ţintelor asumate pentru acest an. Am discutat deschis şi despre dificultăţile perioadei actuale, inclusiv despre incertitudinile politice, presiunile externe şi cele asupra costurilor de finanţare, prezentând totodată şi strategia Ministerului Finanţelor pentru următoarea etapă. Accentul principal rămâne pe disciplina cheltuielilor, prioritizarea investiţiilor şi valorificarea fondurilor europene”, a scris Alexandru Nazare pe o reţea de socializare, după întâlnirea cu reprezentanţii S&P.

Pentru primele şapte luni ale anului, deficitul bugetar al ţării noastre a fost de 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, faţă de 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce înseamnă că deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, respectiv cu 1,65 puncte procentuale din PIB, conform Agerpres.

Ministrul interimar a adăugat: ”Mesajul pe care l-am transmis este simplu - România trebuie să continue ceea ce a început. Nu putem transforma progresul obţinut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale. Credibilitatea externă depinde atât de rezultatele obţinute, cât şi de capacitatea noastră de a avea continuitate, atât în privinţa reformelor, cât şi în respectarea angajamentelor asumate. Menţinerea ratingului de investiţii rămâne principalul obiectiv al acestei perioade. De acest aspect depind condiţiile în care România se finanţează, încrederea investitorilor şi resursele pe care le putem direcţiona către dezvoltare, în loc să le consumăm pe dobânzi”.

Conform ministrului, ţara noastră se află într-un moment important al evaluării şi are argumente mai solide decât în urmă cu câteva luni.

”Dar un rating de investiţii nu se apără prin declaraţii, ci prin execuţie, predictibilitate şi continuitatea deciziilor fiscale. De aceea, câteva elemente sunt esenţiale în perioada următoare: continuitatea consolidării fiscale, construcţia unui buget credibil şi realist pentru 2027, limitarea creşterii cheltuielilor rigide, protejarea investiţiilor europene şi valorificarea fondurilor europene pentru susţinerea creşterii economice, precum şi continuarea măsurilor structurale care reduc deficitul pe termen mediu. Ambiţia noastră nu este doar reducerea deficitului, ci şi să construim o economie mai competitivă, bazată pe investiţii, producţie şi capital privat, cu finanţe publice solide şi costuri de finanţare mai mici pe termen lung”, a scris Alexandru Nazare.

• Adrian Negrescu: ”Cred că sunt 70% şanse să ne păstrăm ratingul”

În luna aprilie a acestui an, S&P a menţinut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, dar a avertizat că o retrogradare este posibilă dacă ajustarea fiscală deraiază sau dacă presiunile economice şi externe se accentuează.

”Din punct de vedere financiar, stăm mai bine decât în momentul respectiv”, a afirmat consultantul economic Adrian Negrescu, la B1 TV.

Economistul a explicat: ”Avem un deficit bugetar care a scăzut semnificativ, avem o îmbunătăţire, inclusiv a modului în care sunt cheltuiţi banii publici. Ministerul Finanţelor are ce să pună pe masă şi să spună că situaţia e mai bună decât anul trecut. Pe de altă parte, criza politică, lipsa de asumare a unor decizii la nivel de reforme, de planuri de restructurare a aparatului public, se menţin. Aceasta este, din punctul meu de vedere, marele semn de întrebare legat de evaluarea celor de la S&P. În momentul de faţă, cred că sunt 70% şanse să ne păstrăm ratingul din perspectiva acestor elemente financiare - faptul că arătăm mai bine cu deficitul, faptul că, până la urmă, şi investitorii străini au vreo 100 de miliarde de euro plasaţi în România şi n-ar avea nici ei interesul ca România să intre în «junk». Dar, pe de altă parte, acest haos politic creează multiple probleme. Cursul euro a atins un maxim istoric, titlurile de stat ale României se tranzacţionează la cea mai mare dobândă din acest an, iar Bursa de Valori Bucureşti resimte această instabilitate politică care pare fără de sfârşit”.

Euro a fost cotat pe 23 septembrie la 5,2788 lei, un record istoric, pentru ca ieri să înregistreze o uşoară scădere, până la 5,277 lei, potrivit datelor BNR.

Randamentul titlurilor de stat româneşti cu scadenţa la zece ani a urcat ieri, până la ora 15:00, la un maxim de 7,69%, cel mai ridicat nivel din septembrie anul trecut, potrivit datelor Investing.com. În acelaşi timp, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti se află pe o traiectorie descendentă în ultima lună, fiind cu circa 12% sub maximul istoric atins în august.

• Adrian Negrescu: ”O retrogradare la «junk» ar spulbera capacitatea ţării de a se împrumuta”

Consultantul economic avertizează că o eventuală retrogradare a ratingului României în categoria ”junk” ar afecta puternic capacitatea statului de a se finanţa de pe pieţe.

”Dacă nu vom reuşi să convingem S&P, va fi o mare problemă, deoarece, chiar dacă avem două verdicte pozitive din partea celorlalte agenţii de rating, mesajul transmis de S&P, dacă ne va retrograda la «junk», ar spulbera, din punct de vedere financiar, capacitatea ţării de a se împrumuta. Acesta este cel mai important risc, pentru că noi depindem de împrumuturile astea externe. Trebuie să luăm de undeva circa un miliard de euro, în medie, pe săptămână, ca să avem cu ce să plătim pensii şi salarii. Iar dacă nu luăm aceşti bani, în 2027 FMI va veni la Bucureşti şi va administra această ţară. Va fi anul în care vom avea un vârf de plată a datoriei publice de peste 21 de miliarde de euro. Niciodată în istoria României n-am avut atât de mulţi bani de plătit în contul datoriei într-un singur an, adică 100 de miliarde de lei. Motiv pentru care, fără investiţii, fără investitori, fără oameni care să cumpere titlurile de stat, vom ajunge la mâna FMI şi ştim care sunt, de regulă, măsurile practicate de acest fond monetar”, a spus Adrian Negrescu, conform sursei menţionate.

În opinia sa, ”dacă vine FMI, vom vedea tăieri semnificative de salarii, vom vedea creşteri de taxe, iar toate astea vor accentua şi mai mult problemele financiare şi economice cu care se confruntă ţara”.

S&P evaluează bonitatea unui stat pe baza a cinci factori principali: situaţia instituţională, economia, poziţia externă, situaţia fiscală - care include performanţa bugetară şi povara datoriei - şi politica monetară. La evaluarea din luna aprilie, cele mai slabe scoruri au fost acordate celor două componente fiscale, ambele fiind evaluate cu 5 pe o scară de la 1, cel mai bun scor, la 6, cel mai slab, potrivit raportului Romania "BBB-/A-3' Ratings Affirmed; Outlook Negative, al S&P Global Ratings.

Agenţia avertiza în aprilie că ar putea reduce ratingul României în următorii doi ani dacă procesul de consolidare fiscală se abate semnificativ de la estimările sale. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile Guvernului sunt insuficiente sau dacă o creştere economică slabă le reduce eficienţa. Întârzierile în plata fondurilor europene ar amplifica presiunile într-un asemenea scenariu, potrivit documentului.

Agenţia estima că deficitul bugetar al României va scădea la 6,5% din PIB în 2026 şi la 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025. S&P anticipa o creştere economică de numai 0,25% în 2026, urmată de o revenire la o medie de circa 2,5% în perioada 2027-2029, potrivit raportului din aprilie.