Analiza RoEM arată că ROBOR reflectă politica monetară

Evoluţia ROBOR nu evidenţiază anomalii semnificative, nivelul indicelui fiind în concordanţă cu deciziile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României şi cu dinamica inflaţiei, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Analiza este realizată de specialiştii RoEM, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în contextul investigaţiei Consiliului Concurenţei privind presupusa coordonare a cotaţiilor de către mai multe bănci.

Specialiştii RoEM-UBB FSEGA au explicat: „ROBOR trebuie înţeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacţiilor de pe piaţa interbancară, cât şi ca un reper care arată costul lichidităţii din economie. Din această perspectivă, evoluţia sa şi eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar şi juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului. În acelaşi timp, orice argumente şi dovezi pe care Consiliul Concurenţei le va face publice în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui analizate pe baza unor considerente şi criterii de specialitate”.

Indicele reprezintă un set de rate diferenţiate în funcţie de termenul finanţării, ratele fiind stabilite pentru scadenţele overnight, tomorrow next, o săptămână, o lună, trei luni, şase luni şi 12 luni, informează sursa citată.

Rata la trei luni a fost utilizată timp de mai mulţi ani ca cel mai frecvent reper pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare pe termen lung, transmite sursa menţionată.

Cotaţiile sintetizează informaţii relevante despre condiţiile pieţei şi indică nivelurile la care participanţii sunt dispuşi să tranzacţioneze, contribuind astfel la formarea preţului, notează sursa citată.

Volumul tranzacţiilor efective scade pe măsură ce scadenţa este mai lungă, deoarece participanţii preferă maturităţile mai scurte, conform datelor furnizate.

Cotaţiile pe termen mai lung continuă să îndeplinească rolul de reper de preţ pentru piaţa financiară chiar şi în situaţiile în care numărul tranzacţiilor efective este redus, transmite sursa menţionată.

Indicatorul tehnic influenţează direct nivelul ratei lunare pentru persoanele cu credite cu dobândă variabilă şi reprezintă costul finanţării pentru instituţiile bancare, informează sursa citată.

Nivelul indicelui reflectă în principal costul banilor şi este influenţat de aşteptările privind economia, lichiditatea disponibilă, riscurile de neplată sau riscurile sistemice, notează sursa menţionată.

Analiştii RoEM-UBB FSEGA au arătat că „analiza evoluţiei ratelor ROBOR în perioada cuprinsă între trimestrul IV din 2018 şi trimestrul IV din 2025, interval care se suprapune în mare măsură perioadei vizate de investigaţia Consiliului Concurenţei, arată că valorile medii ale acestora pe întreaga perioadă analizată se situează în interiorul coridorului de politică monetară, fără abateri sau evoluţii atipice. Mai mult, media simplă a ratelor ROBOR şi ROBID din această perioadă este foarte apropiată de nivelul mediu al ratei de politică monetară, respectiv 4,22% comparativ cu 4,26%”.

Inflaţia reprezintă al doilea factor important care influenţează pe termen lung evoluţia ratelor dobânzii, conform datelor furnizate.

Economiile cu niveluri medii mai ridicate ale inflaţiei au înregistrat în general şi niveluri medii mai mari ale dobânzilor, transmite sursa menţionată.

Dobânzile s-au situat în medie sub nivelul inflaţiei pe parcursul perioadei analizate, situaţie specifică unui context dominat de şocuri de ofertă, informează sursa citată.

Pandemia, perturbările lanţurilor globale de aprovizionare, criza energetică, tensiunile geopolitice şi unele măsuri fiscale interne au contribuit la accelerarea inflaţiei, notează sursa menţionată.

Datele analizate nu indică evoluţii atipice, comportamentul indicelui fiind similar cu cel al ratelor interbancare din regiune, conform informaţiilor transmise.

Valoarea indicelui este dificil de influenţat deoarece se calculează pe baza mediei aritmetice a cotaţiilor transmise de zece bănci reprezentative, după eliminarea valorilor extreme, transmite sursa menţionată.

Mecanismul include o limitare suplimentară introdusă de banca centrală prin stabilirea unui ecart maxim între ROBID şi ROBOR, aspect care obligă entităţile dornice să crească indicele să majoreze şi dobânzile la depozite, informează sursa citată.

Datele sunt centralizate şi calculate automatizat de un agent de calcul internaţional neutru, fapt care reduce posibilitatea de manipulare ulterioară directă, notează sursa menţionată.

Studiul prezintă o comparaţie cu scandalul internaţional LIBOR din anul 2012, când mai multe instituţii financiare au influenţat deliberat cotaţiile pentru a-şi maximiza profiturile sau pentru a ascunde dificultăţile, conform datelor furnizate.

Mecanismul LIBOR se baza pe cotaţii declarative ale băncilor şi nu pe tranzacţii efective realizate pe piaţă, transmite sursa menţionată.

Sancţiunile totale din acel caz au depăşit valoarea de 9 miliarde de dolari, iar scandalul a determinat înlocuirea treptată a indicelui cu indicatori bazaţi pe tranzacţii reale, informează sursa citată

O schimbare similară s-a produs în România în anul 2019, când indicele ROBOR a fost înlocuit de IRCC în cazul creditelor noi acordate persoanelor fizice, notează sursa menţionată.

Indicele naţional se diferenţiază de modelul britanic prin caracterul ferm al cotaţiilor transmise, care reprezintă angajamente reale asociate unei posibilităţi concrete de tranzacţionare, conform informaţiilor transmise.

Consiliul Concurenţei nu a făcut publice până în prezent dovezi concrete ale presupusei manipulări, transmite sursa menţionată.

Băncile participante au susţinut că vizibilitatea cotaţiilor reprezintă o formă de transparenţă a preţurilor, similară altor pieţe deschise, informează sursa citată.