Analiză: România nu-şi mai poate permite finanţarea consumul pe datorie

Statul român trebuie să refinanţeze aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice ajunse la scadenţă în intervalul 2027-2030, în contextul în care datoria guvernamentală a depăşit pragul de 60% din PIB la sfârşitul primului trimestru din 2026, potrivit unei analize realizate de Pactul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă remisă redacţiei. Această sumă include exclusiv ratele de capital, fără deficitele bugetare viitoare, dobânzile aferente şi noile împrumuturi contractate, notează sursa citată.

În anul 2026, cheltuielile statului cu asistenţa socială sunt estimate la 249,2 miliarde de lei, nivel ce reprezintă 12,2% din PIB, în timp ce investiţiile publice sunt proiectate la peste 160 de miliarde de lei, iar fondurile alocate schemei de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare totalizează 5,313 miliarde de lei pe întreaga durată a programului, conform datelor menţionate.

În anul 2026, statul estimează plăţi pentru asistenţa socială în valoare de 249,2 miliarde de lei, reprezentând 12,2% din PIB, în timp ce investiţiile publice sunt proiectate la peste 160 de miliarde de lei. Asistenţa socială rămâne necesară pentru protejarea categoriilor vulnerabile, însă politica publică trebuie să reducă numărul persoanelor dependente de transferuri prin stimularea investiţiilor productive cu efect de multiplicare în economie, transmite organizaţia.

Executivul a aprobat în 2026 o schemă de 5,313 miliarde de lei pentru sprijinirea investiţiilor în industria prelucrătoare, unde proiectele eligibile pornesc de la 50 de milioane de lei. În cursul anului 2025, schemele de ajutor de stat derulate prin Ministerul Finanţelor au însumat finanţări de 1,85 miliarde de euro, care au atras investiţii totale de peste 4,2 miliarde de euro şi au generat mai mult de 36.000 de locuri de muncă, informează sursa citată.

Deficienţele structurale ale economiei provin din încurajarea consumului nesusţinut de producţie internă, degradarea capacităţilor industriale şi de procesare, ruperea legăturii dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii, precum şi exportul de materii prime în paralel cu importul de produse finite. Politica bazată exclusiv pe majorarea taxelor sub mandatul guvernului condus de Ilie Bolojan a generat o scădere economică mai severă decât în perioada crizei asociate pandemiei de COVID-19, prin trimiterea în faliment a zeci de mii de întreprinderi şi sărăcirea populaţiei, menţionează comunicatul de presă.

În primul trimestru din 2026, din zece lei colectaţi la buget din taxe şi contribuţii, nouă lei au mers către plata salariilor din sectorul public, a pensiilor şi a altor beneficii sociale, fondurile rămase pentru dezvoltare fiind minime. În timp ce peste 1,20 milioane de bugetari şi liderii sindicali solicită creşteri salariale prin noua lege a salarizării, 52.741 de firme au fost radiate în primele şapte luni ale anului 2026, după ce în anul 2025 s-au închis alte 144.000 de societăţi comerciale, arată datele transmise.

Bogdan Hossu liderul CNS „Cartel Alfa” a cerut recent creşterea impozitării companiilor private pentru acoperirea noilor grile salariale din sectorul bugetar, ignorând dificultăţile financiare ale mediului de afaceri. În administraţia publică locală activează 450.000 de funcţionari, deşi două treimi dintre comune nu îşi acoperă cheltuielile din venituri proprii, iar 1.500 de comune au sub 1.500 de locuitori, fără ca promisiunile de restructurare ale aparatului central şi local să fie aplicate, indică analiza menţionată.

Noua strategie naţională impune direcţionarea resurselor către industria prelucrătoare, procesarea agroalimentară, energie, irigaţii, echipamente industriale, cercetare, digitalizare, infrastructură de transport şi învăţământ dual. Orice intenţie de majorare a taxelor necesită studii de impact, strategii de ţară, analize cost-beneficiu şi obiective măsurabile pentru stimularea producţiei interne şi a exporturilor cu valoare adăugată, precizează sursa citată.

„Viitorul Guvern trebuie să înceapă să construiască o economie care poate plăti datoriile, nu să menţină economia care creează permanent datorii. Fiecare leu împrumutat trebuie să aibă în spate o întrebare: CE PRODUCE?”, a afirmat Dr. ing Nicu VASILE, preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, conform comunicatului de presă.