Analiză Sierra Quadrant: Firmele private se sufocă; raportul BNR care arată cum se rupe economia românească în două

Companiile din România se adâncesc în criză pe fondul scăderii vânzărilor, creşterii costurilor operaţionale şi salariale, accentuării blocajului financiar şi incapacităţii multora dintre ele de a-şi lua măsuri de restructurare. Datele statistice prezentate de Banca Naţională, analizate de Sierra Quadrant, arată că profiturile firmelor private se erodează tot mai mult de la o lună la alta, sub presiunea costurilor tot mai mari. În esenţă, rezultatul net al tuturor companiilor nefinanciare din România a scăzut cu 3,3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 53,2 miliarde de lei în iunie 2024 la 49,9 miliarde de lei în iunie 2025, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

• Costuri operaţionale în creştere cu peste 10%, salarii cu peste 15%

Explicaţia nu ţine de un singur factor, ci de o combinaţie de presiuni concomitente. Potrivit datelor BNR, companiile nefinanciare din România au fost afectate în prima jumătate a anului 2025 de creşterea costurilor operaţionale şi salariale, într-un context macroeconomic şi geopolitic caracterizat de un nivel ridicat de incertitudine.

,,Cifrele sunt fără echivoc. Cheltuielile operaţionale zilnice au crescut cu 10,7% în termeni anuali, iar cheltuielile salariale au avansat cu 15,4% în iunie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Pentru o companie privată, fără subvenţii de stat, fără contracte publice garantate şi fără posibilitatea de a transfera automat costurile către bugetul de stat, o asemenea combinaţie de presiuni erodează marja de profit aproape mecanic'', afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Companiile chestionate de BNR au indicat costurile de producţie şi cele cu forţa de muncă drept cele mai presante provocări, urmate de problemele de la nivelulpieţei - în special lipsa cererii - şi de dificultăţile legate de cadrul fiscal şi de reglementare aplicabil.

• Marja de profit net, coborâtă la doar 4,6%

Experţii de la Sierra Quadrant spun că rezultatul acestor presiuni combinate se vede direct în indicatorul care măsoară, în esenţă, cât de sănătoasă este o afacere: marja profitului net. Aceasta arată cât din fiecare leu încasat rămâne efectiv în companie, după plata tuturor cheltuielilor.

Marja profitului net s-a redus, pe ansamblul companiilor nefinanciare din România, cu circa 0,6 puncte procentuale în termeni anuali, ajungând la doar 4,6% în iunie 2025.

,,Este o cifră care lasă puţin spaţiu de manevră. La o marjă de 4,6%, orice şoc suplimentar - o creştere neaşteptată a preţului la energie, o întârziere majoră de plată din partea unui client, o scumpire bruscă a materiei prime - poate transforma o companie profitabilă într-una aflată în pierdere, aproape peste noapte'', arată analiza.

• Imobiliarele, industria extractivă şi utilităţile, cele mai lovite sectoare

Deteriorarea marjei de profit nu a fost uniformă la nivelul economiei. Cele mai afectate sectoare au fost imobiliarele, cu o scădere de 7,4 puncte procentuale a marjei, industria extractivă, cu minus 4,7 puncte procentuale, şi utilităţile, cu minus 3,4 puncte procentuale. În contrast, doar industria prelucrătoare şi comerţul au înregistrat creşteri ale marjei de profit - dar unele nesemnificative, de doar 0,03 puncte procentuale.

Statisticile Sierra Quadrant arată că cel mai ridicat nivel al marjei de profit rămâne, totuşi, în industria extractivă, cu 19,4%, urmată de imobiliare, cu 9%, şi utilităţi, cu 7,7%. Comerţul, sectorul care generează cea mai mare proporţie din cifra de afaceri la nivelul economiei româneşti, are o marjă de profit net de doar 3,2% - un semnal al presiunii concurenţiale extrem de ridicate din acest domeniu.

• 19 companii mari, cu datorii de peste 448 de milioane de euro

Deteriorarea documentată de raportul BNR nu este o abstracţie statistică - are deja consecinţe vizibile în economia reală.

Datele privind insolvenţele din primul trimestru din 2026 arată o creştere alarmantă a numărului de companii mari aflate în dificultate: 19 companii româneşti cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvenţă în această perioadă, o creştere de aproape zece ori faţă de doar două cazuri similare înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Raportat la densitatea companiilor active dintr-un sector, construcţiile au devenit cel mai vulnerabil domeniu al economiei româneşti în privinţa insolvenţelor. La polul opus se situează industria de IT şi comunicaţii, care îşi menţine o stabilitate remarcabilă, cu o rată de doar 4,3 insolvenţe la 10.000 de firme active.

• Ce înseamnă, până la urmă, toate aceste cifre pentru economia românească?

Întrebarea centrală pe care o ridică divergenţa tot mai vizibilă dintre companiile private şi cele de stat depăşeşte simpla statistică financiară. Ce se întâmplă cu o economie în care sectorul privat - cel care, în mod tradiţional, generează cea mai mare parte a inovaţiei, a locurilor de muncă şi a competitivităţii internaţionale - pierde teren constant, în timp ce sectorul de stat, adesea considerat mai puţin eficient, câştigă?

Răspunsul pe care îl sugerează datele BNR este unul de prudenţă, nu de panică imediată. Banca centrală subliniază constant că, la nivel agregat, indicatorii de sănătate financiară ai economiei româneşti rămân peste pragurile considerate de risc sistemic. Dar aceeaşi bancă centrală avertizează, în acelaşi raport, că suprapunerea vulnerabilităţilor interne - subcapitalizarea, îndatorarea în creştere, deteriorarea marjelor de profit - cu şocurile geopolitice externe poate transforma rapid actualele dezechilibre într-o criză cu efecte de durată.

,,Pentru antreprenorii şi managerii de companii private din România, mesajul practic al acestui raport este unul clar: perioada de costuri ridicate, finanţare scumpă şi marje comprimate nu pare să fie una trecătoare. Este, mai degrabă, noul normal al unei economii aflate într-un proces dureros de ajustare structurală - un proces în care companiile bine capitalizate, cu structuri financiare solide şi acces prompt la instrumente de restructurare timpurie, au şanse semnificativ mai mari de supravieţuire decât cele care aleg să amâne deciziile dificile'', afirmă Ovidiu Neacşu.

• Cum eviţi să intri în blocaj

Să ştii cu cine faci afaceri, dacă firma respectivă are datorii, popriri, procese, dacă acţionarii sunt implicaţi în alte societăţi cu probleme, dacă îşi onorează obligaţiile financiare la timp, sunt elemente esenţiale care pot face diferenţa între un business predictibil şi un eşec, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor, în relaţia cu partenerii, companiile au nevoie de un sistem de evaluare standardizat a clienţilor noi şi a celor existenţi. Fie că se bazează pe resursele interne (departamente de vânzări, contabilitate, juridic şi date proprii) sau apelează la o firmă specializată, antreprenorii trebuie să manifeste o vigilenţă sporită în relaţia cu partenerii.

,,Monitorizarea continuă reprezintă cheia unui business predictibil. Scăderile sau creşterile bruşte de comenzi, întârzierea plăţilor, refuzul la plată şi indisponibilitatea persoanelor de contact sunt doar câteva elemente care trebuie luate în calcul'', spune Ovidiu Neacşu, partner coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit experţilor, consolidarea relaţiilor de business ţine în mod direct de managementul creanţelor, de asigurarea unor condiţii comerciale dedicate, în funcţie de bonitatea şi comportamentul de plată al partenerilor, dar şi de educaţia financiară a celor care fac business.

,,Antreprenorii trebuie, dincolo de manifestarea unei vigilenţe sporite în relaţia cu partenerii, să dezvolte planuri de afaceri pornind de la realitate, nu de la dorinţe şi aşteptări optimiste.

Oamenii de afaceri trebuie să evite investiţiile care nu aduc plus valoare, precum cele în imobile, maşini etc, să renunţe la activele care nu reprezintă activitatea de bază şi să îşi asigure resurse financiare de rezervă. Pe de altă parte, în condiţiile accentuării blocajului financiar, apelarea la serviciile de factoring poate fi o soluţie optimă'', mai spun aceştia.