Antreprenoriatul nostru - mult zgomot pentru aproape nimic

Mori Savir
Ziarul BURSA #Companii / 4 - 6 septembrie

Antreprenoriatul nostru - mult zgomot pentru aproape nimic

English Version

Ne vedem pe noi înşine ca pe o ţară în care antreprenorii ocupă un loc important în spaţiul public.

Global Entrepreneurship Monitor ne plasează printre primele ţări europene la percepţia atenţiei acordate antreprenoriatului de mass-media. Dincolo de imagine, datele OECD şi ale Comisiei Europene descriu însă firme subcapitalizate, capital de risc aproape inexistent, acces dificil la finanţare şi o piaţă de capital prea mică pentru dimensiunea economiei. Iar un program de zeci de milioane de euro destinat listării a 280 de firme a ajuns la perspectiva a numai şapte-opt.

Diferenţa dintre cele două imagini merită privită fără vocabularul festiv al „ecosistemelor”, „accelerării” şi„succesului”.

Presa nu are ştiri despre fabrici care nu se deschid, companii care nu se extind, exporturi care nu cresc,finanţări care nu se încheie şi listări care nu atrag capital. Poate rata unele dintre aceste fapte, dar absenţa lor repetată din actualitate merită luată în serios.

Aici se află problema antreprenoriatului românesc. Firme există, iniţiativă există, programe există, conferinţe există. Prea puţine dintre ele se transformă însă, suficient de des, în companii care să crească atât de mult încât să devină imposibil de ignorat.

În ultimele şapte zile analizate înainte de 3 septembrie 2026, căutarea ştirilor din presa on line despre antreprenorii români a produs mai ales runde punctuale de finanţare, webinare, programe pentru întreprinderi mici şi mijlocii,expoziţii, podcasturi, delegaţii şi iniţiative de internaţionalizare.

Printre puţinele fapte economice propriu-zise apăreau finanţarea de 1,6 milioane euro atrasă de MeetGeek.ai şi o investiţie anunţată de 500.000 eurode dvloper.ai. Documentarea nu dovedeşte prin ea însăşi starea întregului antreprenoriat românesc. Dar arată cât de greu este să găseşti, într-o săptămână obişnuită, succesiunea de investiţii, extinderi, achiziţii,exporturi şi operaţiuni de capital care ar face din antreprenoriat o prezenţă economică imposibil de ocolit.

România vede mulţi antreprenori în presă

Paradoxul începe chiar cu presa. Global Entrepreneurship Monitor nu numără articolele publicate despre antreprenori. El întreabă populaţiadacă mass-media acordă multă atenţie antreprenoriatului. Diferenţa este importantă: indicatorul măsoară vizibilitatea percepută, nu producţia jurnalistică.

În datele GEM pentru 2024, România avea 79,1%, a doua valoare dintre cele 17 ţări ale Uniunii Europeneincluse în comparaţie, după Slovenia, cu 84,2%. Franţa avea 71,6%, Ungaria 64,9%, Germania 50,3%,Slovacia 48,3%, Spania 45,5%, iar Polonia 38,2%. Media UE era de 62,3%. Datele sunt reproduse de raportulnaţional GEM Ungaria publicat în 2025.

Cu un an înainte, comparaţia GEM pentru 19 societăţi europene dădea aceeaşi imagine generală. Româniaavea 67,1% la atenţia mediatică acordată antreprenoriatului, faţă de media europeană de 63,9%. MareaBritanie avea 78%, Franţa 74,6%, Germania 54,4%, Slovacia 51,4%, Spania 46,3%, iar Polonia numai 38,3%.Sursa este raportul GEM Poland 2024, publicat de Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor pebaza datelor GEM 2023.

România nu suferă, prin urmare, de invizibilitatea discursului antreprenorial. Dimpotrivă, antreprenorul este vizibil, „ecosistemul” este vizibil, programele sunt vizibile, finanţările publice se văd. Conferinţele se văd des.

Problema începe când întrebăm ce se află în spatele acestei reprezentări.

Un studiu Pikasa Analytics publicat la 21 mai 2026 aduce un indiciu suplimentar, deşi nu permite individualizarea specifică României.

Compania a monitorizat 5.670.733 de articole şi postări în România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Ungaria în primul trimestru din 2026.

Politica reprezenta 37,3% din articole, afacerile externe 18,8%, iar materialele despre companii reprezentau sub 0,3% din întregul conţinut monitorizat.

Studiul combină mai multe ţări şi include şi social media, deci procentul nu poate fi atribuit României. Dar diferenţa dintrez gomotul politic şi prezenţa modestă a firmei în conversaţia publică regională este greu de ignorat.

Limbajul succesului apare înaintea succesului

Documentele publice româneşti folosesc un vocabular remarcabil de optimist. Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 spune că ştiinţa, inovarea şi„antreprenoriatul de inovare” vor deveni „modele de succes” pentru dezvoltarea României. Statul îşipropune un „ecosistem de inovare atractiv”, care să susţină antreprenorii şi asumarea riscului. Autoritatea Naţională pentru Cercetare prezintă şi obiectivul formării unei „mase critice de start-up-uri inovative” care să creeze un „ecosistem antreprenorial matur şi funcţional”.

Formulele nu sunt false prin definiţie. Ele exprimă obiective.

Problema apare atunci când obiectivul, programul şi instituţia care îl administrează încep să ocupe în discurs locul rezultatului economic.

Chiar documentele oficiale sunt uneori mai puţin optimiste decât limbajul folosit pentru prezentarea lor.Strategia de cercetare recunoaşte explicit că România nu dispune încă de masa critică de firme inovatoare necesară unui ecosistem antreprenorial matur şi funcţional.

OECD merge mai departe şi pune cifre peste această contradicţie.

Capitalul de risc: 0,01% din PIB

În OECD Economic Surveys: Romania 2026, publicat la 16 martie 2026, organizaţia spune că România a făcutprogrese importante de convergenţă economică, dar are nevoie de mai multă inovare, adoptare a tehnologiei şi dinamism al firmelor.

OECD constată că intermedierea bancară şi piaţa de capital rămân slab dezvoltate, iar instrumentele financiare nebancare sunt limitate.

Aici apar cifrele care schimbă perspectiva.

Capitalul privat investit în companii - private equity - reprezenta în 2023 doar 0,04% din PIB.

Capitalul de risc destinat firmelor tinere cu potenţial de creştere - venture capital - reprezenta 0,01% din PIB.

Tradus din limbaj financiar: capitalul disponibil pentru transformarea unei firme mici într-o companie mare este aproape microscopic raportat la dimensiunea economiei.

OECD spune şi că România atrage o parte neglijabilă din investiţiile regionale de capital de risc, situându-se mult sub Polonia, Ungaria sau Cehia.

Şi mai interesant este traseul banilor publici. Numai aproximativ 2% dintre întreprinderile mici şi mijlocii româneşti folosesc fonduri europene sau împrumuturi subvenţionate, faţă de 7% dintre companiile mari.

OECD constată că instrumentele există, dar ajung într-o proporţie foarte mică la firmele pentru care au fost create.

Aşadar, existenţa unui program nu trebuie confundată cu existenţa efectului său.

O treime dintre firme sunt insuficient capitalizate

Comisia Europeană ajunge, pe alt traseu, la aceeaşi problemă. În Country Report - Romania 2026, publicat la 3 iunie 2026, Comisia arată că 10,2% dintre firmeleromâneşti declarau în 2025 că sunt constrânse financiar, faţă de 6,1% media Uniunii Europene. Aproximativ o treime dintre companiile româneşti aveau capitaluri proprii sub pragul prevăzut de reglementări, ceea ce le reduce capacitatea de a obţine credit.

Firmele româneşti îşi finanţau 71% din investiţii din fonduri interne, faţă de 66% media UE. Iar 18% spuneau că au investit prea puţin în ultimii trei ani, faţă de 12% în Uniune.

Acesta este antreprenoriatul privit fără panglică inaugurală. Antreprenorul există, dar firma lui rămâne deseori mică. Firma există, dar capitalul ei este insuficient. Proiectul există, dar finanţarea pentru creştere lipseşte.

Finanţarea publică există, dar firmele capabile sau dispuse să o folosească sunt puţine. Din această combinaţie nu rezultă absenţa antreprenoriatului.

Rezultă dificultatea lui de a se transforma în putere economică autonomă.

Bursa oferă o probă aproape experimentală

Piaţa de capital permite verificarea acestei probleme într-un loc unde discursul poate fi comparat direct cu rezultatul.

În 2024, valoarea acţiunilor listate în România reprezenta aproximativ 10% din PIB, faţă de 43% în Uniunea Europeană. Obligaţiunile corporative reprezentau 0,3% din PIB în România, faţă de 11% în UE, potrivit OECD.

România are şi piaţa AeRO, destinată firmelor mici, companiilor tinere şi întreprinderilor aflate în creştere.

Infrastructura există. Companiile sunt însă puţine, lichiditatea este redusă, multe acţiuni sunt inactive, iar participareainvestitorilor instituţionali este slabă, constată OECD în raportul publicat la 16 martie 2026.

Statul a încercat să rezolve problema cu bani. La 6 iunie 2024, Bursa de Valori Bucureşti anunţa un program al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene în valoare de 38,2 milioane euro, destinat firmelor private care doreau să se listeze. O companie putea primi până la 300.000 euro pentru piaţa principală şi până la 70.000 euro pentru AeRO.

Rezultatul a fost aproape ... didactic. Într-un interviu publicat de BURSA la 29 septembrie 2025, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene,Dragoş Pîslaru, explica faptul că primul apel, de 35 milioane euro, produsese trei proiecte contractate,niciunul nefinalizând încă listarea. Al doilea apel, de 38 milioane euro, primise şase proiecte.

Ţinta iniţială fusese de 280 de firme. Estimarea ministrului era că programul va ajunge la şapte-opt companii. Absorbţia probabilă: circa 600.000-700.000 euro. Pîslaru a caracterizat programul drept un eşec.

280 de firme propuse.

Şapte sau opt obţinute.

Aici nu mai avem o impresie despre antreprenoriat.

Avem o măsurătoare.

Programul poate să fi fost prost conceput.

Birocraţia poate să fi speriat firmele.

Intermediarii pot să nu-şi fi făcut treaba.

Piaţa poate să fi oferit stimulente insuficiente.

Toate explicaţiile merită investigate.

Dar niciuna nu schimbă rezultatul: statul a pus la dispoziţie zeci de milioane de euro pentru a împingecompaniile private spre piaţa de capital şi a descoperit că aproape nu are pe cine împinge.

Antreprenorul statistic şi antreprenorul economic

De aici trebuie corectată şi lectura rapoartelor internaţionale.

Ele spun că România are iniţiativă antreprenorială.

Este adevărat.

Spun că există multe întreprinderi mici şi mijlocii.

Este adevărat.

Spun că există programe, fonduri, strategii, incubatoare, acceleratoare şi instituţii.

Şi aceasta este adevărat.

Dar o economie nu se transformă prin numărul de entităţi juridice înregistrate şi nici prin numărul programelor care conţin cuvântul „antreprenoriat”.

Se transformă atunci când o firmă cu zece angajaţi ajunge la o sută.

Când una cu o sută ajunge la o mie.

Când începe să exporte.

Când cumpără un concurent.

Când atrage capital pentru o fabrică.

Când deschide o filială în străinătate.

Când se listează şi foloseşte banii investitorilor pentru dezvoltare.

Când obligă presa să scrie despre ea pentru că a schimbat ceva în economie.

Aceasta este diferenţa dintre antreprenoriatul statistic şi antreprenoriatul ca forţă economică.

România are mult din primul.

Are încă prea puţin din al doilea.

Triumfalismul umple spaţiul rămas liber

Poate tocmai de aceea discursul despre antreprenoriat este atât de abundent.

În locul fabricii apare conferinţa despre fabrici.

În locul capitalizării apare programul pentru capitalizare.

În locul internaţionalizării apare delegaţia pentru internaţionalizare.

În locul firmei care a crescut apare „ecosistemul care sprijină creşterea”.

În locul rezultatului apare intenţia instituţională de a-l produce.

Aceasta nu înseamnă că toate conferinţele sunt inutile sau că toate programele sunt forme fără fond.

Înseamnă că ele trebuie judecate prin ceea ce produc.

OECD spune la 16 martie 2026 că piaţa de capital şi intermedierea financiară românească rămân subdezvoltate.

Comisia Europeană spune la 3 iunie 2026 că firmele româneşti întâmpină constrângeri de finanţare sensibil mai mari decât media UE.

Ministrul Investiţiilor spunea la 29 septembrie 2025 că un program destinat iniţial pentru 280 de firme va ajunge probabil la şapte-opt.

Acestea sunt faptele din spatele vocabularului.

Ele nu descriu o ţară lipsită de antreprenori.

Descriu o ţară care produce antreprenori mai uşor decât produce companii puternice.

Iar aceasta este o diferenţă enormă.

Până când investiţiile, extinderile, achiziţiile, exporturile şi listările nu se vor înmulţi, antreprenoriatul românesc va continua să producă mai multă reprezentare decât putere economică.

Când reprezentarea devine mai vizibilă decât ceea ce reprezintă, decorul începe să ia locul realităţii.

Opinia Cititorului ( 49 )

  1. antreprenoriatul e mort pretene, in colonia asta, reforma bolojenista la ucis, reforma doar contra omului si a privatului.....nu a justitiei sau administratiei. Precum Harari zicea....nu veti mai avea nimic si veti fi fericiti, statul va avea tot. Urmeaza impozitare aberanta si supraimpozitare, pina iti vei vinde tot...dar cui???

    1. Antreprenoriatul nu e mort. Situatia lui este prezentata adecvat in articol.

      Antreprenoriatul, piata libera si initiativa vor renaste sub privegherea competenta a urmasilor presedintelui Ilici Iliescu "proprietatea privata e un moft".

      Ciolacu, Tudose, Grindeanu, Manda&Tanda stiu foarte bine cu ce se maninca proprietatea privata, a altuia. 

      corect....ei doar se imbuiba din munca si taxele, inflatia omului si privatului......trintorind toata viata...specialii tarii.

      Iohannis, Orban, Catu, Ciuca, Bolojan. Astia va sunt ma geniile de bugetari de dreapta?

      Petru Groza, Chivu Stoica, Gheorghiu-Dej, Maurer, Ceausescu, Iliescu, Votcaroiu, Nastase 4Case, Ponta, Grindeanu, Tudose, Dancila, Ciolacu.

      Au întinat numele Partidului Comunist Român, au întinat memoria celor care și-au dat viața pentru cauza socialismului în această țară. 

      Mai mult i-au omorat pe altii decat si-au dat viata dar in fine.

      Antreprenoriatul a fost bagat in coma de hotia si prostia guvernantilor PSD (au bagat banii din bugete si pe cei din credite in smenurile lor, in contractele cu dedicatie, in bugetarii de lux, in gaurile negre din economie conduse de cumetri pe bani fara numar, in magistratii de lux pensionati la varsta prunciei si o foarte mica parte in pomenile electorale, exact atat cat sa trimita prostii dupa fenta si sa le ia voturile) si de politica economica a chinezilor care au inundat pietele cu produse ieftine si proaste ca sa bage in colaps industriile celorlalti. Mai nou ne pleaca si Dacia (dupe ce au plecat industriile textila, metalurgica, siderurgica, electrocasnicele si urmeaza cea auto) pentru ca preferam produsele chinezilor. Ne furam singuri caciula si locurile de munca (le inchidem pe ale noastre ca sa le deschidem pe ale chinezilor).

      Luati chinezarii ca o sa va fie "foarte bine".  

      Vor veni sobolanii si hauristii cu ceasurile, amantele, cutiile de pantofi si masinile lor de lux sa va salveze. Isi vor vinde luxul ca sa va dea voua lapte si miere, drob de sare in spinare si malaies in calcaies, pana cand le dati votul si le deschideti usa la camara. Apoi o sa vedeti de la ei ce ati vazut si pana acum!

    SNP tu thă mun

    Lucrurile sunt mult mai nuanțate, statul nu are clasă politică cu viziune sau dacă există nu poți să faci mai nimic de unul singur, pentru ca fiecare partid are de protejat pe cineva, privatul este fiecare cu turta lui peste care trage cenușa, etc.

    Am avut bani europeni gratis să listam și......cu toate acestea nu s-a mișcat nimic. 

    1. daca nu se pot fura, nu se misca nimic.

    Felicitări pentru articol! Excelent! Ar trebui sa devină un fel de serial! Prea puține de genul acesta, i.n rest trăim din ecosisteme care sprijină într-adevăr pe unii, nu comperia!

    Pt ca noi inca traim in comunistan asta e mentalitatea. 1000 de firme de stat pe pierdere, dar "trebuie sa protejam locurile de munca", bugetari care taie frunza la caini, nu se poate face reforma ca pierdem locuri de munca si pIB, asta era mentalitatea ceausista, fiecare sa aiba un loc de munca, statul trebuie sa dea locuri de munca, si daca se sta la stat important e ca sunt protejate locurile de munca.

    Iar privatii sunt vazuti ca si chiaburi ce trebuie mulsi de bani ca oricum sunt babuini nu pot sa dea salarii cum da statul, pe munca putina si pierdere perpetua bani multi. 

    1. au mentalitatea ca statul trebuie sa faca, si aur si psd si multi dintre votanti. Cand statul ar putea face conditii pt privati si apoi sa stea doar sa mulga taxe si sa nu fie mereu cu un picior in gropa si deficite.

      Ex, nu trebuie sa dai case la 35.000, fa doar utilitatile, vinde teren ieftin pt prima casa, simplifica birocratia de autorizare , elimina obligativitatea ca sa fie contruita casa cu firma (bunicii mei ambii fara scoala si-au ridicat singuri casele , asta nu mai e posibil azi desi era posibil acum 10 ani, probabil pt a mai mulge niste taxe). mentalitatea ca statul face tot. o prostie, macar daca ar fi in stare, dar nu este. singuri au spus ca e "marketing" 

      sau, au inchis sistematic pietele, dau amenzi daca vinde cineva patrunjel pe trotuar, dar fac ei aprozare de stat sau centre de colectare legume fructe sau ce fac. Pai am vazut ce s-a ales de aprozarele lui Dragnea -faliment, furaciune din gestiune de 100 mil lei.

      sau, studentii pot sta 5 in camera, bolnavii in spital pot sta 5 in salon, dar oamenii strazii nu pot sta in adapost cate 5 in camera, e mai bine pe strada sa le degere picioarele pana la amputare sau sa-i manace sobolanii de vii.

      Chiar nu inteleg, legile se fac pt oameni, sau oamenii se fac pt legi? 

      Nu ma, esti in capitalism de 36 de ani, daca nu cumva te-ai nascut ieri.

      Poate polonezii..

    Tematica dezbatuta absolut de importanta capitala pentru tara asta. Problemele se pot rezuma astfel. Romanii nu au traditie antreprenoriala pentru ca toata clasa antreprenorilor a fost pulverizata de comunism. In plus politicul, chiar si institutiile care graviteaza in jurul bursei sunt intr-o mare suferinta. Va pot descrie doua cazuri 1. Desteptii de la BVB care au scos, practic Aeroteh de la cota bursei. De ce? Pentru ca, ei fiind cretini, s-au incapatanat sa impuna societatii plata dividendelor prin Depozitarul Central (mentionez ca aceasta obstinatie e proba incompetentei absolute a diriguitorilor BVB). Sunt doua aspecte esentiale, a. Aeroteh era la categoria necotate (deci mai usor cu obligatia de a plati dividendele prin DC)... nu spun ca in toate tarile civilizate conditiile de listare se negociaza cu societatea. Va pot da exemple de societati cu sediul in alte state care atunci cand se listeaza pe NYSE sau NASDAQ negociaza o multime de exceptii de la termenele standard ale regulamentelor bursiere, ca sa nu amintesc de SpaceX care a negociat pana si admiterea in componenta unui indice bursier inainte de termenul minim reglulamentar, ca sa protejeze cotatia de la IPO b. Aeroteh are CEO-ul ca detinator a 65-70% din actiuni... cum sa fii atat de tampit incat sa crezi ca ii poti impune omului astuia sa faca ce vrei tu cu societatea pe care o controleaza cu mare lejeritate? 2. La o reclamatie adresata ASF-ului m-au invitat golanii de acolo la o intrevedere in care ii tineau partea lui Ioan Niculae prosteste si fara nicio jena, omul fiind in puscarie atunci. Indiferent ce i-a motivat pe cei de la ASF trebuie sa fii retardat sa nu-ti dai seama ca ori sunt prosti de bubuie ori sunt corupti pana in maduva oaselor, Asa ca... nu sperati si n-aveti teama!

    1. sa stii ca roamnii care sunt pe afara au cultura antreprenoriala, dar e alt mediu.

      Dumitru Banut, de la Aeroteh, mare iubitor de banuti (nume predestinat!), dar numai pentru el.

      In anii 2000 negocia, in calitate de Pres al Consiliului de Administratie, indemnizatia Directorului General care era tot el. Consiliul de Administratie, prezidat de Dumitru Banut, mai stabilea ca doar actionarul majoritar Dumitru Banut sa primeasca o cota din profitul realizat. Nu si ceilalti actionari minoritari. 

      Pe scurt, Dumitru Banut in tripla calitate de actionar majoritar, Presedinte al CA si Director General conducea Aeroteh ca pe mosia sa proprie. Ceea ce si era.

      In aceste conditii, listarea societatii era o pacaleala curata pentru ceilalti investitori. 

      Ideea e ca dl Banut (nume intr-adevar predestinat) nu a incasat acea indemnizatie de ani de zile. Acum hai sa-ti spun ca nimeni nu alearga degeaba. Si daca ar lua banii aia, tot i-ar merita pana la ultimul leu. Am actiunea din 2011... stii cat e dividendul net total pe ultimii 15 ani? 69,14 lei/actiune, iar pe ultimii 10 ani 57,71 lei.actiune ,. Nu crezi? Du-te pe site si verifica. Un om care produce atatia bani e normal sa si castige, Ia vezi Elon Musk ia mai putin? Si crede-ma ca nu da dividende. Nu prea ai urmarit povestea... AER era listata pe bursa. Arata-mi tu alta societate de pe bursa care a dat atatia bani actionarilor. O sa vezi ca nu exista una care sa dea jumatate sau un sfert din dividendele astea. Sunt acri strugurii, mon cher.

      Sunt de acord ca sunt cativa top manageri foarte tari. Insa nu toti cei care lucreaza afara sunt in pozitii de top si un executant -fie el si foarte calificat - nu e foarte valorors pentru un business daca nu e de top. Nu degeaba avem multe firme falimentare (aici sunt de acord ca si abuzurile ii indoaie pe multi). Ma gandesc ca si eu cand vad ce se intampla pe piata noastra ma consolez cu gandul ca am posiibilitatea sa ies pe SUA (ceea ce inainte nu prea se putea pentru ca brokerii de la noi nu aplicau legislatia privind evitarea dublei impuneri si ajungeai sa platesti impozite de 2-3 ori mai mari.)

      Sa punctam ideile pe care am cazut de acord.

      Unu. Domnul Bradut conduce Aeroteh ca pe mosia proprie si personala. Pentru ca asta este. 

      Doi. Nefunctionind, de facto, ca o companie publica, delistarea de jure a Aeroteh a fost corecta si benefica pentru piata de capital. 

      Trei. E in natura umana ca individul sa-si urmareasca interesele si obiectivele.

      Patru. E atributul societatii sa limiteze egoismul individual, cind interesele lui afecteaza fundamentele comunitatii. 

      Ai grija ca stai cam slab cu memoria. E domnul Banut, nu Bradut. Esti atat de incuiat incat nu realizezi ca Aeroteh e cea mai buna companie care a fost listata vreodata pe bursa romaneasca. Daca nu ma crezi, intreaba-i pe cei care au vandut cand s-a retras de la tranzactionare sa vezi ce fierti sunt pentru ca au vandut in 15 lei si au pierdut vreo 60 de lei dividende achitate intre timp. Musk cu pachet de control, nu cu majoritate conduce Tesla mult mai agresiv decat domnul Banut, dar asa e cand nu esti suficient de educat, nu esti in stare sa apreciezi si te rezumi la propaganda.

      Unu. E Banut. Si Aeroteh e mosia lui personala.

      Doi. Esti un iobag fericit. Mosierul tau e generos. 

      Trei. Nu sint suficient de educat sa fiu iobag. Si nici suficient de inteligent sa-mi iubesc boierul. 

      Cifre, nu vorbe. Aeroteh a fost delistata, in octombrie 2015, la pretul de 15.5 lei/actiune. TLV se tranzactiona la 2.4 lei/actiune. Istoricul dividendelor si majorarilor de capital TLV e disponibil pentru curiosi, inclusiv pe yahoo finance. 

      N-o sa intram in exceluri cu "net present value of future cash flow". Intrebare simpla: cui vinzi o actiune Aeroteh SI LA CE PRET? Exact! Domnului Bradut de Craciun. Esti captiv, adica iobag pe mosie. 

      Delistarea a fost justificata si benefica pentru investitorii de buna credinta. 15.5 lei investiti, cu ceva creier, in octombrie 2015 ar fi generat mai mult de 60 lei profit.

      600 de lei ti se pare credibil?  

      Ti-a mai spus cineva ca nu esti in stare sa faci doua calcule simple. Eu am Aeroteh la un pret mediu de sub 5,5 lei. Gandeste-te ca am luat doar dividende de peste 60 de lei

      Esti doar papleaca marunt, care a uitat - pur si simplu - de consolidarea actiunilor TLV  

      O investiție inițială de aproximativ 2.400 RON în 2015 (la un preț mediu de ~2,4 RON/acțiune) ar fi generat până astăzi un portofoliu de 337 de acțiuni consolidate, cu o valoare de piață de peste 12.100 RON, la care se adaugă toate dividendele cash încasate pe parcurs.  

      Atat esti de praf incat ai uitat sa imparti numarul de actiuni la 10, ca urmare a consolidarii. Prin urmare pretul TLV a crescut cu 50% in peste 10 ani. Aeroteh a crescut in 3-4 ani cu 200% de la 5,41 (pretul meu mediu) la 15, 5 lei la delistare. Investitor incompetent ce esti.

      Tu esti captiv in propria prostie... nu pricepi ca eu iau dividend anual mai mult decat m-au costat actiunile? Ma tem ca e greu sa intre in capul tau asa ceva. 

      Ia incearca - inteligentule -sa ramai captiv la cineva care iti da anual mai mult decat ai investit. O sa vezi ca pentru tine e atat de greu incat nu o sa-ti iasa nicioadata in viata asta. Apoi gandeste-te, fiul ploii, cat poti castiga investind sume de 12 ori mai mari decat investitia initiala in cei 11 ani de incasat de dividende sa vezi tu atunci cum e cu citatele aiurea de tipul "net present value of future cash flow". Esti un agarici care nu -si da seama cand greseste cu un ordin de marime. Ia cauta pe net si o sa vezi ca sunt multi cumparatori de AER, dar cine e fraierul ala care sa le vanda? Iei 30 de lei pe actiune si maine, papagalule tot inseamna de aproape 6 ori investitia nu de 1,5 ori ca la TLV.

      ...

      ...

      ...

      Analfabetule, hai sa-ti explic eu - pe intelesul tau de duda - cat de rau e dl. Banut. Atat e de rau incat in 2025 a platit dividende de 15 lei pe actiune net pentru ca impozitul era de doar 10%. Astfel a optat, pe langa dividendul de 7,776 lei net/actiune pentru anul 2024, sa plateasca inca doua dividende interimare pentru semestrul 1 din 2025 si trimestrul 3 din 2025 totalizand alti 7,214 lei net/actiune. Un exploatator veros, nu? [...]

      Unu. 5 raspunsuri, pentru ca "gindesti" dupa ce vorbesti. Esti inginer? Stii bancul cu asemanarea dintre un inginer si un ciine?

      Doi. Esti usor de provocat. Ego-ul iti calareste autocontrolul, deci ratiunea. 

      Trei. Cine nu isi controleaza emotiile, i le controleaza ceilalti.

      Cu placere! 

      Te-ai inmuiat? Nu mai esti alfa si omega?

      ...

      Stii cum recunosti un om ieftin? Il vezi ca da cu pietre in cei pe care nu-i intelege. Nu o sa ajungi ca Banut nici daca te mai nasti de zece ori. Din cauza secaturilor nu mai avem o sel ectie normala a valorilor si asta e o problema reala a prezentului. Noroc ca Banut nu depinde absolut deloc de orice tampit care isi da cu parerea despre el.

      Unu: ROFL

      Doi: ROFL 

      Trei: ROFL

      Antreprenoriatul nostru - mult zgomot pentru aproape nimic 

    "materialele despre companii reprezentau sub 0,3%"

    e și problemă de bugete alocate... astea fiind advertoriale. :  

    Noi, privatii ... doar buni de gura.

    1. pai atat ne-a ramas. Statul mereu isi salveaza pielea. Noi ramanem cu vorbitul, "nu exista mediu pro bussiness in Romania". Ia ce se intampla azi, statul in gaura pac, mariri taxe, accize, inflatie nu mai spun cat s-au facut amenzile, 40.000 de lei e ceva la ordinea zilei pt mizilicuri, n-ai depus on line nu stiu ce.

      In 2009-2010 ce au facut, da vai saracii bugetari li s-a taiat din salarii(marite ca la balamuc in 2008). Da dar si-au pastrat locurile de munca, toate locurile de munca in timp ce privatii inchideau pe capete si concediau in masa. Taxe marite, tva de la 19 la 24%, penalizari si dobanzi la penalizari, plateai ti se scadeau mai inai penalizarile si dobanzile mai mari ca la orice camatar, sechestre, te inecai si statul iti mai arunca si un bolovan in brate(de ajutor).  

      Situatia era destul de nasoala deja ca dintr-o data ne-am trezit in EU, dintr-o data ne-am trezit ca ni se tripleaza chiria ca deja concuram la chirii si salarii cu firme multinationale, deja ne-am trezit ca furnizori importanti fac contracte cu lanturi de magazine, da si noi am facut dar castigam mizilic, mai mult am pierdut din competitie directa. deci aiureli, ai statul care -si baga mana cat vrea si cum vrea in buzunarul privatilor si ai competitia cu multinationale, plus atitudinea asta ca esti vazut ca exploatator , chiabur si hot de la conducerea tarii in jos pana la funtionari si omul strazii. Numai pt ca nu vrei sa ai sefi, ca asta-i motivatia pt multi antreprenori. Pai, da.

      trebuie bani doar pt speciali,pensii,salarii,ciorde ala....nu conteaza de unde .Anaf jefuieste in masa privatul cu ajutorul justitiei corupte. Trebuie 1 miliard de euro pt salarii ,cica restante, pt magistrati. Banii fug din tara cit pot de repede, romanasii la fel. Ramin beizadelele intretinute de mama,tata si bunica. Depopulare si imbatrinire.

      Cand copiii stau pe banii parintilor, nepotii vor plange.

      Ceea ce ai spus aici mi se pare de un bun-simt extraordinaar. Multi romani sunt viteji asa din gura si cand e vorba de interesele lor sunt cam praf. Asta tine tot de cultura antreperenoriala subtire si de abuzurile autoritatilor care asta urmaresc sa descurajeze manifestarile indivizilor prea puternici pentru a le pasa afacerile unor straini foarte amabili, dornici sa preia oricand moca o afacere foarte promitatoare, mai ales daca antreprenorul toman a fost fezandat in prealabil de autoritati (ANAF, DNA sau alte inspectii)

    As adauga o nuanta de comportament uman: antreprenoriat inseamna si rezistenta la frustrare si la greu (sau "rezilienta", termen mai modern si mai cuprinzator), disponibilitate de a munci grupa mare pana sa vina rezultatele, plus un pic de creativitate, si pe produsul/serviciul oferit, dar si in strategie si in viata de zi cu zi ("a te descurca", cum se zicea). E mai greu ca cineva sa-si asume toate astea, mai ales daca e tanar si nu a trebuit sa creasca cu greutati si sa-si formeze caracterul alfel. Daca mai pui si lipsa ajutorului statului, ai imaginea completa: din ce in ce mai putine caractere antreprenoriale, intr-un mediu care nu incurajeaza antreprenoriatul. Deci...

    1. Rezistenta la frustrare sau rezilienta sunt greu de acceptat intr-un mediu in care autoritatilr se poarta abuziv. Intr-un astfel de mediu solutia discutabila e spaga de supravietuire. Iar solutia cinstita e inlaturarea abuzului autoritatilor care ucid initiativa privata. Si acum vad la noi autoritati abuzive care vor sa te oblige sa platesti nu stiu ce datorii folosind parghii punitive ca in evul mediu... mai au putin si ne scot dintii din gura pentru datorii. Datoriile se recupereza potrivit procedurilor de executare silita. Le este lene autoritatilor sa appllice propriile proceduri? De ce venim cu noi persiuni? Mai au putin si ne lasa fara curent sau fara apa. E dee neimaginat intr-o tara civilizata. Toate astea arata inclinatia spre abuz a autoritatilor. Ai proceduri, dar te doare curul sa te misti sa le aplici. Halal administratie... fix de cacao.

      Omul întotdeauna va alege calea cea mai ușoară. Fără lene, toți ați fi rămas proștii cavernelor. :

      Plătiți-vă taxele! Ciocu' mic! 

      Papagaluele, si tu platesti taxe. Nu o mai face pe deteptul. Poate oi fi un idiot din ala de la ANAF caruia ii e lene sa trimita somatiile si sa raspunda la contestatiile la executare ale petentilor. Fraiere, retine ca tot ce deranjeaza un ratat ca tine sunt pur si simplu niste garantii procesuale ca sa nu-si mai bata joc orice un ratat care se considera destept de cetatenii onesti. Observatia "Fara lene toti ati fi ramas prostii cavernelor" e de o aroganta nefireasca, de om cu probleme la mansarda.

      E politruc..

    Cateva exemple de afaceristi romani: Dinu Patriciu.... dupa ce s-a luat la hartza cu Basescu, mai exact l-a incoltit marinarul, pur si simplu s-a topit pe picioare. Nici acum nu imi pot explica ce a patit... se pare ca chienzoaica aia plantata pe langa el stie mai multe decat autoritatile noastre. Ciudat cazul. Dan Condrea -Hexi Pharma la prima suspiciune ca afacerea avea ceva dubios a intrat cu masina intr-un copac. Mult prea convenabil. Mihail Erbasu se "sinucide" in timp ce conducea o firma de constructii care avea multe contracte cu autoritatile, inclusiv cu primaria Bucuresti. Firma lui exista si azi spre deosebire de afacerile celorlalti care cred ca au fost lichidate/cedate. Nu mai zic de Florian Anghelescu - regele tutunului. Ioan Niculae cu Rafinaria Astra, ingrasamintele, imobiliarele si ce a mai avut el. (curatat de o amanta, dupa parerea unora), Adamescu curatat rapid, iarasi asigurari, hotelarie, magazine... sotia se bate cu fiul - ciudat. Si cateo r mai fi....

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
rominsolv.ro
conpet.ro
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Sep. 2026
Euro (EUR)Euro5.2788
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6265
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.6205
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.1442
Gram de aur (XAU)Gram de aur641.4000

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
explorebucharest.ro
bio-circle.ro
Cotaţii fonduri mutuale
hartconsulting.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb