Analiză XTB: Aurul şi argintul au furat atenţia investitorilor în periaoda 2016 - 2026

În 2016, pieţele au reacţionat la două semnale puternice, dar opuse: optimism în SUA după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte şi incertitudine în Europa după Brexit. Atunci, „tarifele” au intrat în prim-planul discursului investiţional. În 2026, tema revine, însă într-un context fundamental diferit, marcat de pandemia de COVID-19, de intervenţiile masive ale băncilor centrale şi de şocul energetic şi al mărfurilor generat de invazia Rusiei în Ucraina.

Aceste evenimente au reconfigurat lanţurile de aprovizionare, au accelerat tranziţia energetică şi au schimbat echilibrele geopolitice, influenţând direct modul în care investitorii evaluează riscul şi oportunitatea, arată analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Cum erau investitorii în 2016?

În urmă cu zece ani, investiţiile rămâneau, pentru mulţi, greu de accesat. Costurile de tranzacţionare erau ridicate, informaţia circula mai lent, iar deciziile se luau adesea prin intermediul băncilor şi al consilierilor financiari. Între timp, piaţa s-a democratizat, iar diferenţa se observă şi în cifre. XTB a crescut de la aproximativ 87.600 de clienţi atunci la 2,16 milioane la începutul lui 2026. În acelaşi interval, ETF-urile au trecut de la o opţiune de nişă la un instrument popular în portofolii, iar investiţiile pe mobil au evoluat către platforme care au făcut accesul la pieţe mai rapid şi mai simplu.

În ultimul deceniu, însă, lucrurile s-au schimbat pentru pieţele bursiere. Comisioanele sunt cu mult mai mici, iar accesul la acţiuni fracţionate au coborât pragul de intrare pentru investitorii cu bugete reduse. Pandemia de COVID-19 a amplificat această schimbare şi a crescut interesul pentru investiţii, consolidând investiţiile pasive. ETF-urile pe indici precum S&P 500 sau MSCI World, dar şi cele tematice, de la tehnologie la energie regenerabilă, au devenit printre cele mai căutate opţiuni, explică analiştii XTB.

Aurul şi argintul au furat atenţia investitorilor

În 2016, aurul a avut o evoluţie modestă, de la circa 1.060 la aproximativ 1.151 dolari pe uncie, şi era privit mai ales ca un activ defensiv, pe fondul apetitului ridicat pentru acţiuni. În 2026, însă, tabloul s-a schimbat radical: aurul se tranzacţionează la peste 4.900 dolari pe uncie, după un record de 5.109 dolari, iar 2025 a fost un an excepţional, cu un avans de 66%, peste indicii bursieri majori.

Şi argintul a revenit puternic: de la aproximativ 14 dolari pe uncie în 2016, a depăşit 100 dolari pe uncie în 2026 şi a atins maxime de 112 dolari. Doar în 2025, argintul a crescut cu 201%, iar începutul lui 2026 a adus un salt de peste 50% într-o lună, pe fondul tensiunilor geopolitice, al cererii industriale ridicate şi al constrângerilor de ofertă, subliniază analiştii XTB.

Ascensiunea criptomonedelor: de la curiozitate la clasă de active

Tot în 2016, Bitcoin pornea de la aproximativ 434 dolari, iar în ianuarie 2026 ajungea în jur de 87.000 dolari, o apreciere de peste 20.000%, însă cu episoade majore de volatilitate. Vârful de 20.000 dolari în 2017, scăderea de circa 80% în 2018 şi un nou maxim istoric de 69.000 dolari în 2021, pe fondul lichidităţii din pandemie şi al interesului instituţional, sunt doar câteva dintre momentele de incertitudine ale criptomonedei.

În paralel, întreaga piaţă cripto s-a extins, cu Ethereum în prim-plan prin DeFi şi NFT, dar şi cu şocuri de încredere în 2022, odată cu colapsuri precum Terra/Luna, Celsius şi FTX. În ciuda acestor crize, criptomonedele s-au consolidat ca o clasă de active, iar aprobarea ETF-urilor Bitcoin în SUA, în ianuarie 2024, a accelerat accesul investitorilor tradiţionali şi instituţionali, arată analiştii XTB.

Era semiconductorilor şi a inteligenţei artificiale

Nvidia dădea deja semne, încă din 2016, că devine un lider al industriei, cu o capitalizare de circa 56 miliarde de dolari, susţinută de cererea din gaming şi de primele aplicaţii de inteligenţă artificială. În prezent, compania depăşeşte 4,5 trilioane de dolari şi ajunge cea mai valoroasă din lume, pe fondul exploziei cererii de semiconductori pentru AI, accelerată după lansarea ChatGPT în noiembrie 2022. Pe o traiectorie similară, AMD a crescut de la 9,47 miliarde la 377 miliarde de dolari.

În acelaşi timp, dominaţia Big Tech s-a consolidat: „Cei 7 magnifici” (Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta şi Tesla) reprezintă acum peste 30% din capitalizarea S&P 500, iar această concentrare a alimentat îngrijorări privind puterea de piaţă şi a dus la investigaţii şi iniţiative antitrust atât în SUA, cât şi în Europa, precizează analiştii XTB.

În timp ce tehnologia a dominat randamentele, sectoarele tradiţionale au intrat sub presiune. Magazinele fizice de retail au pierdut teren în faţa comerţului online, mai ales în pandemie, iar energia convenţională a traversat episoade de volatilitate extremă, inclusiv prăbuşirea petrolului din 2020, când unele contracte futures au ajuns temporar în teritoriu negativ.

2026 pare Dejà Vu, însă realitatea diferă

Revenirea lui Donald Trump readuce în prim-plan tarifele şi tensiunile geopolitice, însă într-un context mult mai dur decât în 2016. Tarifele aplicate în 2025 au adus între 228 şi 261 miliarde de dolari la bugetul SUA şi au produs efecte măsurabile asupra inflaţiei, lanţurilor de aprovizionare şi relaţiilor comerciale.

În paralel, războiul din Ucraina continuă, competiţia SUA - China se intensifică în sectorul tehnologic, iar inflaţia rămâne peste ţinte, ceea ce menţine Rezerva Federală prudentă, cu doar două - trei posibile reduceri de dobândă în 2026.

Ultimii zece ani au schimbat piaţa radical. Investiţiile au devenit accesibile la scară largă, tehnologia a accelerat informaţia şi a trimis ETF-urile şi criptomonedele către mase, iar în 2025 aurul şi argintul au revenit ca active de refugiu.

În acelaşi timp, această democratizare a adus şi riscuri noi, de la volatilitate şi bule speculative la fraude şi o concentrare tot mai mare în jurul marilor companii de tehnologie. Pentru următorul deceniu, direcţia va fi dată de AI, tranziţia energetică şi competiţia geopolitică, iar avantajul îl vor avea investitorii care rămân adaptaţi şi disciplinaţi, mai adaugă analiştii XTB, companie de investiţii pe brusele internaţionale.