Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

ANUL 2019 FINANCIAR / ADRIAN MITROI, PROFESOR DE FINANŢE COMPORTAMENTALE:"O decelerare accentuată a economiei este puţin probabilă, în 2020"

E.O.
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"O decelerare accentuată a economiei este puţin probabilă, în 2020"

Ionel Blănculescu: "Deficitul - posibil să fie redus prin austeritate inteligentă şi oprirea desfrâului bugetar"

PwC: "Marea provocare a anului în curs va fi colectarea mai eficientă a taxelor şi impozitelor"

O recesiune mondială sau un şoc extern masiv este puţin probabil să aibă loc în acest an, consideră Adrian Mitroi, profesor de Finanţe Comportamentale, care opinează că o decelerare accentuată a economiei româneşti este cu atât mai puţin posibilă.

Specialistul este de părere că şi în 2020 vom avea o piaţă bursieră profitabilă şi vom continua procesul de accedere la statutul de piaţă emergentă. Adrian Mitroi ne-a transmis: "Sper că ratingul va rămâne de Recomandare pentru Investiţii, pentru că prioritatea macroeconomică imediată este menţinerea ratingului. Direct şi imediat, un rating în scădere implică un cost de finanţare mai mare, cheltuieli bugetare suplimentare de susţinere a deficitului, reducerea interesului investiţional, a celui bursier".

În opinia domniei sale, estimarea deficitului excesiv încă de la început este o măsură onestă de pregătire a pieţelor, în speranţa unei acomodări a surprizei negative ce va urma - depăşirea semnificativă a deficitului mai ales în cazul în care creşterea integrală a punc­tului de pensie nu va putea fi eşalonată.

Specialistul ne-a precizat: "Avantajul net al preview-ului oferit pieţei, de neputinţă a menţinerii deficitului, este fragil dacă nu este şi urmat de propuneri cu măsuri de remediere a veniturilor, eficientizare a cheltuielilor şi de corectare a deficitului - ca de exemplu promisiunea eşalonării creşterii punc­tului de pensie în funcţie de menţinerea parametrilor bugetari. Sau recunoaşterea explicită - creşterea preconizată a punctului de pensie trebuie etapizată în funcţie de performanţa economică, deoarece prioritatea naţională este stabilitatea finanţelor publice. Pentru rating bun în continuare - cel Recomandat pentru Investiţii, deficitul bugetar consolidat nu este acceptabil peste 3%. Prorogarea creşterii pensiei publice pe mai multe etape ar putea fi soluţia cea mai bună de maximizare a compromisului politic cu cel economic.

Fără noua lege a pensiilor, situaţia deficitului era, matematic, acceptabilă. Dar forma şi cifrele legii sunt extensia programului economic precedent, care avea alte consideraţiuni de ordin politic".

Pentru 2020 nu avem voie să ne bazăm ex-ante pe îmbunătăţirea sperată a eficienţei colectării, mai apreciază domnia sa, menţionând: "Fără reformă şi digitalizare - de exemplu ridicarea tuturor facturilor electronice pe serverul ANAF, fără excepţie - cel puţin o treime din TVA nu se poate încasa. Veniturile fiscale nu pot depăşi structural două treimi din media europeană dacă nu se modifică sistemul de urmărire, iar acest lucru se poarte face doar prin tehnologie. Să încercam modelul Estonian de e-government integral sau să impunem ca absolut toate facturile emise să fie obligatoriu ridicate în cloud-ul digital al ANAF-ului".

Un deficit bugetar peste 3% este o premieră care poate avea multe consecinţe imprevizibile neintenţionate, opinează Adrian Mitroi. Domnia sa consideră că, în plus, cheltuielile cu dobânzile nu vor scădea, ci din contră - dobânda mai mare va fi primul efect direct al scăderii de rating: "Sursa de vulnerabilitate economică cu influenţa cea mai mare într-o economie în dezvoltare ca România este costul de finanţare. Această dobândă exprimă succint valoarea ratingului suveran exprimat în procente. Pentru fiecare creştere marginală de dobândă creşte şi costul de finanţare al oricărui proiect. La fiecare creştere marginală a costului creditului, un număr mai mare de proiecte este mai scump din punct de vedere al finanţării şi, deci, acoperă mai greu rentabilitatea investitorului. Odată cu dobânda mai mare, tot mai puţine proiecte pot fi finanţate la nivel naţional, corporatist sau individual".

În opinia lui Ionuţ Dumitru, deschiderea procedurii de deficit excesiv de către Uniunea Europeană la adresa ţării noastre este iminentă: "Se poate întâmpla oricând, mai ales că în 2019 am avut o creştere masivă, de peste 4%, iar proiectele de buget pentru acest an prevăd un deficit de peste 3%".

Expertul fiscal mai evidenţiază că, în proiectul de buget pe anul în curs, nu pare să fi fost bugetată eliminarea accizei la ţigări, care înseamnă un impact pe buget de circa 3,5 miliarde lei. "Anul 2020 va fi foarte greu, dar din 2021 ar trebui să facem eforturi să aducem deficitul sub 3%", a conchis domnia sa.

Cel mai probabil că timp de doi-trei ani se va încerca aducerea deficitului bugetar la un nivel mai mic de 3%, este de părere Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România. Domnia sa opinează: "Deficitul din 2019 probabil că atinge circa 4,5%, nivel ce declanşează procedura de deficit excesiv al UE. Trebuie luate măsuri pentru a duce deficitul măcar la sub 3%. În acest sens, avem nevoie de o politică fiscală anticiclică, dar va fi extrem de greu de dus la îndeplinire, după ce am avut o politică prociclică timp de mai mulţi ani".

Primele măsuri care ar trebui adoptate pe termen scurt în cadrul unei politici anticiclice ar fi reducerea cheltuielilor, sunt de părere analiştii economici. Aceştia apreciază că, pe termen lung, ar trebui crescute veniturile, însă acest lucru este destul de greu de realizat, pentru că este nevoie de informatizarea ANAF, iar procesul va dura cel puţin un an. Şeful CFA apreciază că, după declanşarea procedurii de deficit excesiv, prima măsură pe care ar trebui să o luăm este reducerea deficitului şi furnizarea unui plan către Comisia Europeană. În funcţie de cât de credibil va fi acest plan, CE poate lua sau nu măsuri împotriva României. În caz extrem, se poate ajunge până la tăierea fondurilor europene, avertizează domnul Codîrlaşu.

Dacă economia noastră va intra puternic în reechilibrări şi ajustări, în special la nivel macroeconomic, dacă se va decide revenirea la normalitate din punct de vedere al desfrâului financiar şi fiscal, atunci ea se va stabiliza, la nivelul anului 2020, fără pretenţii de creştere optimistă, şi va întâmpina criza economica şi financiară ciclică într-un mod cât de cât aşezat, consideră Ionel Blănculescu, consultant economic. Domnia sa ne-a transmis: "În caz contrar, economia României se va degrada şi mai mult, făcând loc investitorilor aventurieri în ţara noastră şi nu celor serioşi, care se vor ţine departe de un astfel de mediu".

Deficitul bugetar va putea fi redus prin austeritate inteligentă şi prin oprirea desfrâului bugetar, consideră Ionel Blănculescu.

Analiştii de la PwC sunt de părere că, în domeniul fiscal, anul acesta va debuta, cu intrarea în vigoare a unor măsuri reparatorii, care vizează în principal OUG 114/2018, dar şi cu aşteptarea mediului de afaceri ca o serie de noutăţi şi clarificări să fie adoptate în ianuarie. Totuşi, marea provocare a anului în curs va fi colectarea mai eficientă a taxelor şi impozitelor existente, în condiţiile unei ţinte de deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita maximă pentru statele membre UE, precum şi a îndeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) de consolidare a finanţelor publice.

Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România, subliniază: "Anularea, res­pectiv ajustarea, prevederilor OUG 114/2018 la un an distanţă de la intrarea acesteia în vigoare, precum şi declaraţiile oficiale potrivit cărora nu vor avea loc modificări fără consultare reprezintă un prim pas pentru recâştigarea încrederii mediului investiţional, care solicită predictibilitate şi stabilitate fiscală. În acelaşi timp, situaţia bugetară tensionată este un motiv de îngrijorare, având în vedere presiunile suplimentare de majorare a unor cheltuieli şi de scădere a unor taxe - cel mai recent exemplu fiind diminuarea la 16% a cotei standard de TVA, amânată deocamdată. În acest context, îmbunătăţirea colectării devine o urgenţă. Exemplele de bune practici ale altor state şi experienţa României din ultimii ani - când s-au încercat diverse măsuri fără rezultat - arată că varianta cea mai sigură de a obţine încasări mai mari o reprezintă reforma şi digitalizarea administraţiei fiscale".

Două pachete de măsuri prevăzute de directive europene aşteaptă să fie transpuse în legislaţia naţională în ianuarie 2020, având în vedere că aplicarea lor este obligatorie pentru toate statele membre, începând cu prima zi a acestui an, avertizează specialiştii citaţi, menţionând că fiecare dintre aces­tea se află în stadii diferite ale procesului legislativ.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. citind articolul se intelege ca deficitul bugetar influienteza decisiv ratingul,.....daca ar fi asa SUA au o economie dezastruasa

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

18 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8582
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0972
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5132
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3220
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.4245

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie