Argintul, mai volatil decât aurul în perioadele economice dificile

Argintul a cunoscut, din punct de vedere istoric, o volatilitate mai mare decât aurul în timpul recesiunilor şi al scăderilor pieţei. În 2008, spre exemplu, preţul aurului a crescut cu 3,4%, în timp ce cotaţia argintului a scăzut cu 26,9%, după care argintul şi-a revenit, urcând cu 57,5% în 2009 şi cu 80,3% în 2010, potrivit visualcapitalist.com.

Aurul şi argintul sunt, ambele, metale preţioase, dar datele arată că acestea se pot comporta foarte diferit în condiţii de stres. Aurul tinde să acţioneze ca un metal mai stabil, în timp ce argintul reacţionează mai brusc pe măsură ce sentimentul investitorilor şi cererea industrială se schimbă.

Sursa citată prezintă, în parteneriat cu Global X Canada, o comparaţie între randamentele anuale ale aurului şi argintului în perioadele de recesiune şi declin, utilizând datele furnizate de Banca Mondială şi Macrotrends.

• Argintul a consemnat mişcări mai ample decât aurul, în ambele direcţii

Argintul a înregistrat, din punct de vedere istoric, mişcări mai ample decât aurul, în ambele direcţii, conform sursei citate. În 2025, argintul a crescut cu aproape 150%, ceea ce înseamnă un avans dublu faţă de cel de 65% înregistrat de aur. Creşterile bruşte ale preţului argintului au fost urmate şi de corecţii importante. În 2008, argintul a scăzut cu 26,9%, în timp ce aurul a urcat cu 3,4%, demonstrând rezistenţa relativă a metalului galben în timpul crizei financiare globale.

Şi totuşi, argintul şi-a revenit puternic în anii de redresare care au urmat, crescând cu 57,5% în 2009 şi cu 80,3% în 2010.

• Metal preţios cu rol dublu

Mişcările mai bruşte ale argintului reflectă rolul său dublu, atât ca metal preţios, cât şi ca factor de producţie industrial. Atunci când pieţele slăbesc, argintul poate fi sub presiune din cauza încetinirii cererii industriale. Dar, atunci când se îmbunătăţesc condiţiile, acesta îşi poate reveni rapid, pe măsură ce atât cererea investitorilor, cât şi activitatea industrială se redresează.

Acest lucru este important deoarece volatilitatea argintului poate crea scăderi mai mari, dar şi mişcări de preţ mai ample. Pentru investitori, acest lucru face ca argintul să fie o expunere mai tactică la metalele preţioase decât aurul.

Pe măsură ce creşte cererea din domeniul energiei solare, de electrificare şi cea pentru aplicaţii industriale, argintul rămâne un metal-cheie de urmărit pentru investitorii interesaţi de tendinţele pe termen lung ale cererii şi ofertei.

• Consiliul Mondial al Aurului aşteaptă creşterea achiziţiilor din partea băncilor centrale

Băncile centrale ar urma să îşi intensifice achiziţiile de aur în următoarele 12 luni, potrivit unui studiu publicat în luna iunie de Consiliul Mondial al Aurului (WGC), efectuat în perioada 5 februarie - 19 mai, conform Reuters.

Potrivit WGC, 45% dintre gestionarii de rezerve publice intervievaţi, în creştere cu două puncte procentuale faţă de anul trecut, se aşteaptă ca propriile lor instituţii să-şi majoreze deţinerile de aur în următoarele 12 luni. Majoritatea, 54% din 74 bănci centrale care au răspuns la studiul anual al WGC, spun că deţinerile lor rămân nemodificate, în timp ce 1% se aşteaptă la un declin, notează Agerpres.

Cele mai multe răspunsuri au fost primite după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, care a dus la majorarea cotaţiilor ţiţeiului şi la scăderea preţului aurului.

Cererea de aur din partea băncilor centrale se va reduce cu 15% în 2026 din punct de vedere al tonajului, conform firmei de consultanţă Metals Focus, dar rămâne peste nivelul de dinainte de 2022. Potrivit WGC, 93% dintre respondenţi au anunţat deja că deţin aur, faţă de 81% în urmă cu un an. Aceştia spun că motivele sunt determinate de performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, statutul de rezervă de valoare şi diversificarea portofoliilor. 85% din gestionarii de rezerve publice din ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente au scos în evidenţă rolul aurului în cazul acoperirii riscurilor geopolitice.

În condiţiile în care unele bănci centrale continuă relocarea aurului lor, 9% dintre respondenţi au spus că au majorat capacităţile interne de stocare în ultimele 12 luni, în creştere de la 5% anul trecut, iar 10% au informat că şi-au diversificat capacităţile externe de stocare, în creştere de la 2%.