ASF consolidează monitorizarea guvernanţei corporative: 29 de companii au intrat sub regulile privind echilibrul de gen în 2025

• Gabriel-Ioan Avrămescu: ”Un sistem standardizat de colectare şi analiză a datelor ne permite să privim guvernanţa corporativă la nivelul întregii pieţe, să comparăm evoluţiile şi să înţelegem mai bine schimbările din structura şi practicile emitenţilor”

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a realizat în 2025 primul exerciţiu complet de monitorizare a prevederilor privind echilibrul de gen în organele de conducere ale societăţilor listate, în baza Legii nr. 11/2025, care a transpus în legislaţia naţională Directiva (UE) 2022/2381, potrivit unei postări publicate astăzi în mediul online de prim-vicepreşedintele ASF, Gabriel-Ioan Avrămescu.

”Pentru mine, acest prim ciclu de raportare este relevant dintr-o perspectivă mai largă decât cea a unor indicatori statistici. El arată cât de important este ca supravegherea pieţei de capital să se bazeze pe informaţii standardizate, clare şi comparabile, care să permită atât o evaluare corectă a situaţiei de la un anumit moment, cât şi identificarea evoluţiilor în timp.

Regulile privind echilibrul de gen nu se aplică automat tuturor societăţilor listate. Pentru a intra în sfera lor, o companie trebuie să fie admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi să nu fie microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie. Sunt avute în vedere societăţile cu mai mult de 250 de angajaţi şi care depăşesc pragul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri anuală sau pragul de 43 de milioane de euro total bilanţier.

În primul ciclu de raportare, din cele 82 de societăţi analizate în funcţie de criteriile de eligibilitate, ASF a identificat 29 de societăţi tranzacţionate pe piaţa reglementată care intrau efectiv sub incidenţa acestor prevederi.Datele colectate arată că femeile ocupau 19,88% din totalul poziţiilor de conducere în cadrul celor 29 de societăţi. Ponderea era de 20,91% în poziţiile neexecutive şi de 13,04% în poziţiile executive. Patru dintre cele 29 de companii, respectiv 13,79%, atinseseră obiectivul de 40% pentru membrii sexului subreprezentat în poziţiile de administrator neexecutiv. Tot patru companii atinseseră obiectivul de 33% pentru totalul poziţiilor de administrator, executive şi neexecutive.

Aceste date trebuie însă interpretate în contextul cadrului legal. Obiectivele de reprezentare nu trebuie confundate cu obligaţia de raportare către ASF. Neatingerea unui prag de reprezentare nu este, în sine, calificată de lege drept contravenţie şi nu există un mecanism de sancţionare pentru simplul fapt că o societate nu a atins unul dintre obiective. Obligaţia legală care poate atrage sancţiuni este cea referitoare la transparenţă şi raportarea informaţiilor solicitate. În 2025, ASF nu a aplicat sancţiuni contravenţionale în temeiul acestor prevederi.

Această distincţie este importantă şi pentru modul în care privim evoluţia indicatorilor. Obiectivele privind reprezentarea de gen se aplică în relaţie cu noile numiri de administratori şi nu afectează mandatele aflate deja în derulare. Prin urmare, modificarea structurii organelor de conducere se produce gradual, pe măsură ce apar noi numiri.

În primul an, 38 de societăţi au transmis către ASF şi, în anumite cazuri, au publicat pe website-ul BVB rapoarte dedicate reprezentării de gen. Dintre acestea, 29 au fost identificate de ASF ca intrând efectiv sub incidenţa obligaţiilor legale. Faptul că şi alte societăţi au raportat voluntar este un semnal util într-un domeniu aflat la primul ciclu de aplicare.

În 2025, ASF a menţinut un dialog constant cu emitenţii, prin întâlniri generale şi individuale şi prin corespondenţă, pentru clarificarea cerinţelor de conformare şi raportare. Consider că acest dialog este esenţial mai ales atunci când intră în vigoare reguli noi şi când atât companiile, cât şi autoritatea trec prin primele etape de aplicare practică.

Pentru 2026, până la termenul de 15 iulie, 21 de societăţi au transmis rapoarte dedicate. Acest număr nu reprezintă însă situaţia finală, deoarece informaţiile solicitate de lege pot fi incluse şi în alte raportări ale emitenţilor, inclusiv în raportul anual. Procesul de evaluare continuă, iar ASF analizează informaţiile transmise pentru a stabili situaţia completă aferentă celui de-al doilea ciclu de raportare.

Experienţa acumulată în primele două cicluri ne arată că avem nevoie de un mecanism mai bine structurat de colectare şi analiză a datelor privind guvernanţa corporativă.

De aceea, ASF lucrează la dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare, bazat pe structuri standardizate de date. Procesul este gestionat de Serviciul Transparenţă şi Raportări Emitenţi şi urmăreşte să permită colectarea unor informaţii individuale, într-un format unitar, care să poată fi ulterior analizate şi agregate la nivelul pieţei. Obiectivul nu este să adăugăm un nou exerciţiu administrativ pentru emitenţi. Vrem să obţinem date de calitate, comparabile în timp, care să ne ajute să înţelegem mai bine evoluţia practicilor de guvernanţă şi să fundamentăm activitatea de supraveghere.

În acest moment, procesul de standardizare se află în etapele finale. Următorul pas îl reprezintă transmiterea către emitenţi a unui chestionar standardizat, prin care vor fi colectate informaţiile relevante privind guvernanţa corporativă. Pe baza acestor date, ASF va putea realiza rapoarte agregate şi analize comparative la nivelul pieţei. Acestea vor include, între altele, informaţii privind societăţile tranzacţionate pe o piaţă reglementată care au atins obiectivele prevăzute de lege în materia echilibrului de gen. Lista acestor societăţi nu a fost încă publicată. Informaţiile sunt în proces de verificare, agregare şi procesare, iar legislaţia nu stabileşte un termen-limită pentru publicarea unei asemenea liste.

Pentru mine, valoarea acestui proiect este legată în primul rând de dezvoltarea componentei preventive a supravegherii. O autoritate de supraveghere trebuie să poată identifica din timp tendinţe, diferenţe şi eventuale riscuri, nu doar să intervină după apariţia unei probleme.

Un sistem standardizat de colectare şi analiză a datelor ne permite să privim guvernanţa corporativă la nivelul întregii pieţe, să comparăm evoluţiile şi să înţelegem mai bine schimbările din structura şi practicile emitenţilor. În acelaşi timp, datele trebuie să fie corecte, complete şi suficient de bine structurate pentru a putea fundamenta decizii. Calitatea informaţiei este o condiţie pentru calitatea supravegherii.

Acesta este motivul pentru care consider că experienţa primelor două cicluri de raportare privind echilibrul de gen trebuie folosită pentru a construi un mecanism mai larg de monitorizare a guvernanţei corporative. Este un proces gradual, pe care îl dezvoltăm împreună cu piaţa, pornind de la experienţa practică acumulată şi de la nevoia de a avea informaţii mai coerente şi mai uşor de analizat.

În paralel, ASF a transmis Comisiei Europene, la 29 ianuarie 2026, raportarea privind aplicarea prevederilor referitoare la echilibrul de gen, în formatul standardizat solicitat la nivel european. Ulterior, au fost comunicate ajustări privind datele transmise iniţial.

Monitorizarea echilibrului de gen reprezintă, astfel, una dintre componentele unui demers mai amplu privind guvernanţa corporativă. Pentru ASF, direcţia este clară: mai multe date standardizate, o analiză mai bună a informaţiilor şi o supraveghere care să poată anticipa mai eficient evoluţiile pieţei.

În final, ceea ce urmărim este ca informaţia colectată prin activitatea de supraveghere să fie valorificată mai eficient, atât pentru analiza pieţei, cât şi pentru orientarea emitenţilor către practici de guvernanţă mai solide şi mai transparente”, a scris prim-vicepreşedintele ASF.