ASF propune creşterea ponderii acţiunilor în calculul riscului fondurilor de pensii private

• ”O serie de fonduri au înregistrat depăşiri pasive ale gradului de risc declarat, generate exclusiv de aprecierea valorii de piaţă a activelor deţinute şi nu de asumarea unor riscuri suplimentare prin decizii investiţionale”, conform ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) propune modificarea modului de calcul al gradului de risc al fondurilor de pensii private, prin majorarea de la 25% la 30% a ponderii atribuite acţiunilor, potrivit unui proiect de act normativ pus în dezbatere publică săptămâna trecută.”

”Proiectul supus atenţiei propune modificarea prevederilor Normei nr. 11/2011 (n.r. privind investirea şi evaluarea activelor fondurilor de pensii private), astfel încât administratorii să poată pondera, în cadrul calculului gradului de risc al unui fond de pensii private, acţiunile şi drepturile tranzacţionate pe pieţe reglementate cu un procent de 30% faţă de 25%, cât este în prezent”, se arată în expunerea de motive.

Conform ASF, evoluţiile înregistrate în ultimii ani pe piaţa de capital din România, caracterizate prin aprecierea semnificativă a valorii emitenţilor listaţi şi creşterea ponderii investiţiilor în acţiuni în cadrul activelor fondurilor de pensii private, au evidenţiat anumite limitări ale actualului mecanism de determinare a gradului de risc prevăzut de normă.

”În contextul creşterii susţinute a pieţei de capital în perioada 2025-2026, o serie de fonduri de pensii private au înregistrat depăşiri pasive ale gradului de risc declarat, generate exclusiv de aprecierea valorii de piaţă a activelor deţinute şi nu de asumarea unor riscuri suplimentare prin decizii investiţionale active. În aceste situaţii, administratorii au fost obligaţi să adopte măsuri de reîncadrare care au presupus diminuarea expunerii pe acţiuni, inclusiv prin vânzarea unor participaţii deţinute în companii solide şi profitabile listate la Bursa de Valori Bucureşti”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Conform ASF, aceste ajustări pot avea efecte nedorite atât asupra performanţei pe termen lung a fondurilor de pensii private, cât şi asupra intereselor participanţilor, prin limitarea capacităţii administratorilor de a menţine expuneri pe active cu potenţial superior de randament şi prin realizarea unor vânzări determinate de constrângeri de reglementare, şi nu de considerente economice sau investiţionale.

”Totodată, actualul mecanism de calcul al gradului de risc poate genera efecte pro-ciclice, determinând reducerea expunerilor pe acţiuni în perioade de creştere a pieţei şi limitând astfel capacitatea fondurilor de a beneficia de evoluţiile favorabile ale acesteia. În condiţiile în care fondurile de pensii private reprezintă investitori instituţionali de importanţă sistemică pentru piaţa de capital din România, se poate induce volatilitate nedorită a preţurilor acţiunilor tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti”, se mai arată în document.

Conform ASF, în ultimii zece ani, fondurile de pensii administrate privat au acumulat investiţii semnificative în principalii emitenţi de pe Bursa de Valori Bucureşti, iar acest fapt, corelat cu creşterea numărului de investitori retail care achiziţionează, atât acţiuni direct din piaţă, cât şi indirect prin investiţii in OPCVM-uri şi ETF-uri care urmăresc indicele BET, a contribuit la reducerea lichidităţii disponibile pe bursă.

”Administratorii de fonduri de pensii private sunt nevoiţi să vândă pachete tot mai mari de acţiuni, iar găsirea contrapartidelor devine din ce în ce mai dificilă”, se mai arată în document.

ASF mai propune includerea dividendelor de încasat de către fonduri în categoria «SumeÎnDecontareTranzitRezolvare» pentru calculul gradului de risc.

”Experienţa practică a administratorilor a evidenţiat faptul că tratamentul aplicat dividendelor de încasat conduce, în anumite situaţii, la creşteri artificiale ale gradului de risc al fondurilor, fără ca acestea să reflecte o modificare efectivă a profilului de risc al portofoliilor administrate. Această situaţie generează depăşiri pasive ale limitelor de risc şi poate impune adoptarea de către administratori a unor măsuri de corecţie care nu sunt justificate de considerente prudenţiale”, se mai arată în document.

Nu în ultimul rând, Autoritatea propune creşterea perioadei în care administratorul fondului de pensii private are obligaţia să corecteze, inclusiv prin măsuri active, abaterea de la gradul de risc declarat în prospectul schemei de pensii de la maximum 60 de zile calendaristice la maximum 90 de zile calendaristice de la data depăşirii/scăderii pasive peste/sub limitele aferente gradului de risc declarat.

”Necesitatea menţinerii permanente a încadrării în limitele gradului de risc reduce flexibilitatea administratorilor în ceea ce priveşte implementarea strategiilor investiţionale şi participarea la noi oportunităţi de investiţii, inclusiv oferte publice iniţiale, oferte secundare,emisiuni de obligaţiuni corporative, organisme de plasament colectiv sau alte instrumente financiare eligibile, cu potenţial de diversificare şi de creştere a randamentelor ajustate la risc, potrivit ASF.

Data limită pentru transmiterea observaţiilor privind proiectul de act normativ este 19 iunie (inclusiv), potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ASF.