Yenul, sub presiune; atenţia pieţelor - pe politica monetară de la Tokyo şi Washington

Moneda Japoniei, yenul, se află din nou în centrul atenţiei pieţelor financiare. După ce, la finele lunii iulie, a avut loc o intervenţie masivă a autorităţilor japoneze şi americane, care a oprit temporar deprecierea yenului, moneda niponă a revenit în apropierea pragului de 160 de unităţi/dolar, evoluţie care arată cât de dificil este pentru oficialii de la Tokyo să ţină în frâu presiunile care duc yenul în jos.

Ieri, yenul se tranzacţiona în jurul valorii de 159 de unităţi/dolar, după ce intervenţia SUA-Japonia îl dusese temporar de la aproximativ 164 spre 155 de unităţi/dolar.

Moneda s-a apreciat uşor ieri, în măsura în care investitorii şi-au redus pariurile pe noi majorări de dobândă ale Rezervei Federale americane (Fed), conform Reuters.

• Intervenţie Tokyo-SUA

Autorităţile de la Tokyo au intervenit la sfârşitul lunii iulie ca să limiteze deprecierea yenului. Intervenţia, coordonată cu Washingtonul, a dus la o apreciere rapidă a monedei japoneze. Yenul a recuperat, astfel, o parte importantă din pierderile anterioare.

Efectele intervenţiei SUA-Japonia pe piaţa valutară au început, însă, să se estompeze, semn că sunt tot mai multe aşteptări ca banca centrală de la Tokyo să se alăture eforturilor de susţinere a monedei - o măsură despre care ministrul de finanţe al SUA, Scott Bessent, a sugerat că ar fi necesară.

Potrivit fortune.com, unele notiţe ale lui Scott Bessent sugerează că SUA au cumpărat yeni în valoare de 5-10 miliarde de dolari, în timp ce intervenţia Japoniei a depăşit 50 de miliarde de dolari.

Conform analiştilor, intervenţia pe piaţa valutară poate să schimbe temporar raportul dintre cerere şi ofertă, dar nu elimină cauzele pentru care investitorii preferă dolarul.

Una dintre principalele explicaţii este diferenţa dintre dobânzile din Statele Unite şi cele din Japonia. Chiar dacă Banca Japoniei a început procesul de normalizare a politicii monetare, dobânda de referinţă niponă este în jur de 1%, iar randamentele oferite de activele americane rămân atractive.

Această diferenţă alimentează ceea ce pieţele numesc ”carry trade”: investitorii se pot împrumuta în yeni la costuri relativ reduse şi pot plasa banii în active denominate în monede cu randamente mai mari, inclusiv în dolari.

Conform Fortune, eforturile de a susţine yenul au fost văzute ca măsuri pe termen scurt, care privesc ”simptomele”, mai degrabă decât cauzele profunde ale slăbirii monedei nipone. Acestea includ datoria masivă a Japoniei, care depăşeşte 200% din PIB, stimulentele fiscale care se aşteaptă să agraveze deficitul şi o bancă centrală lentă în creşterea dobânzilor, în contextul unei inflaţii ridicate.

Pieţele estimează, în prezent, o probabilitate de aproximativ 65% de creştere a dobânzii Băncii Japoniei cu 25 de puncte de bază în septembrie şi una cu aproximativ 40 de puncte de bază la sfârşitul anului, notează CNBC.

• Pragul de 160 de yeni/dolar, în atenţia pieţelor

Nivelul de 160 de yeni pentru un dolar a devenit un prag psihologic şi politic important. Depăşirea lui în direcţia unei noi deprecieri ar putea determina investitorii să se întrebe dacă autorităţile japoneze vor interveni din nou.

Piaţa nu mai priveşte, însă, intervenţia ca pe o soluţie definitivă. Dacă diferenţa dintre dobânzile japoneze şi cele americane rămâne suficient de mare, investitorii pot reveni rapid la poziţii care favorizează dolarul, scrie presa internaţională.

• Economia japoneză - avans sub aşteptări

Datele oficiale publicate ieri oferă o imagine contradictorie. Conform acestora, economia Japoniei a crescut cu doar 1,1% în trimestrul al doilea din 2026, în ritm anual, sub aşteptările analiştilor (2%). Consumul privat şi investiţiile companiilor au scăzut, ceea ce indică existenţa unor probleme în cererea internă.

Pentru Banca Japoniei, situaţia este delicată, spun analiştii. O majorare a dobânzii ar putea sprijini yenul, deoarece ar reduce diferenţa faţă de randamentele din Statele Unite. În acelaşi timp, însă, dobânzile mai mari ar putea pune şi mai mult presiune pe o economie care deja dă semne de încetinire.

Presiunile inflaţioniste complică şi mai mult situaţia. Yenul slab face importurile mai scumpe, în special energia şi materiile prime, ceea ce poate afecta puterea de cumpărare a gospodăriilor.

• Paradoxul yenului slab

Pentru marile companii exportatoare, deprecierea yenului nu este neapărat o veste proastă. Veniturile obţinute în străinătate se transformă în mai mulţi yeni atunci când moneda japoneză este slabă. Constructorii auto şi companiile de tehnologie pot beneficia, astfel, de pe urma cursului de schimb.

Pentru gospodării, însă, situaţia este diferită. Japonia importă o mare parte din energia şi materiile prime de care are nevoie. Un yen mai slab înseamnă, prin urmare, costuri mai mari pentru importuri şi o presiune suplimentară asupra preţurilor.

Datele oficiale pentru trimestrul al doilea arată deja această tensiune: consumul privat a scăzut, în timp ce exporturile au oferit un sprijin modest economiei.

• Randamentul obligaţiunilor nipone urcă

Unul dintre aspectele de luat în seamă, în situaţia actuală, este evoluţia pieţei obligaţiunilor japoneze. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale nipone pe zece ani a urcat la aproximativ 2,93%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. Creşterea randamentelor indică faptul că investitorii anticipează o politică monetară mai restrictivă şi, implicit, posibilitatea unei noi majorări de dobândă a Băncii Japoniei.

Astfel apare contradicţia: pe de o parte, yenul rămâne slab; pe de altă parte, piaţa obligaţiunilor dă semnale că politica monetară japoneză ar putea deveni mai restrictivă.

• Ce urmează pentru yen?

Direcţia yenului va depinde în mare măsură de politica Băncii Japoniei şi ce cea a Rezervei Federale. Dacă Banca Japoniei majorează dobânda în septembrie sau transmite un mesaj clar privind continuarea normalizării monetare, presiunea asupra yenului s-ar putea reduce. În schimb, dacă banca centrală ezită din cauza încetinirii economiei, diferenţa de randament faţă de Statele Unite ar putea continua să favorizeze dolarul.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Banca Japoniei ar urma să majoreze dobânzile de politică monetară fie în luna septembrie, la următoarea reuniune, fie la cea din octombrie. Bloomberg menţionează că guvernul condus de premierul Sanae Takaichi susţine decizia de majorare a dobânzii de către Banca Japoniei în viitorul apropiat.

De partea americană, orice semnal privind reducerea dobânzilor Fed ar putea avea efectul opus. Investitorii şi-au redus deja puternic aşteptările pentru o majorare a dobânzii americane în septembrie, iar această schimbare a contribuit ieri la aprecierea yenului.

În acest context, pragul de 160 de yeni pentru un dolar rămâne unul dintre cele mai importante niveluri urmărite de piaţă.

• Deprecierea yenului nu este doar problema Japoniei

Slăbirea yenului nu este doar o problemă pentru Japonia, conform analiştilor. O schimbare bruscă a direcţiei monedei poate avea efecte asupra pieţelor globale, în special dacă determină închiderea rapidă a poziţiilor de tip ”carry trade”.

Investitorii care au împrumutat yeni ca să cumpere active mai riscante pot fi nevoiţi să îşi închidă poziţiile într-un timp scurt dacă yenul începe să se aprecieze puternic. Un astfel de proces poate amplifica volatilitatea pe pieţele de acţiuni şi obligaţiuni.

O nouă intervenţie valutară, o majorare de dobândă a Băncii Japoniei sau o schimbare a politicii Fed ar putea influenţa semnificativ dinamica yenului, susţin analiştii.