
Economiştii de la BCE au avertizat recent că pieţele aurului pot reprezenta un pericol pentru stabilitatea financiară a zonei euro.
"În cazul materializării unor evenimente extreme, pieţele aurului ar putea avea efecte negative asupra stabilităţii financiare", se subliniază în analiza BCE, publicată pe site-ul instituţiei sub titlul "What does the record price of gold tell us about risk perceptions in financial markets? "
În opinia autorilor, "astfel de vulnerabilităţi au apărut deoarece pieţele de mărfuri tind să fie concentrate între câteva companii mari, implică adesea un grad de leverage ridicat, precum şi o mare opacitate, determinată de utilizarea instrumentelor derivate extrabursiere".
După cum se subliniază în documentul de la BCE, preţul aurului a înregistrat o creştere fără precedent din 2023 şi a atins o serie de maxime istorice (vezi graficul).
Cele mai recente date de la World Gold Council arată că 33% din producţia de aur din T1 2025 a fost utilizată pentru bijuterii, 6% în sectorul tehnologic, 19% a fost cumpărată de băncile centrale, iar 42% a fost cota alocată investiţiilor.
Autorii subliniază că aurul diferă de alte clase active prin faptul că nu oferă fluxuri de numerar similar obligaţiunilor sau acţiunilor. Cu toate acestea, "atractivitatea sa reflectă două caracteristici unice, în special în perioade de incertitudine ridicată", respectiv "aurul este un activ fără pasiv asociat, deci nu reprezintă niciun risc de neplată", iar "având în vedere oferta sa limitată şi relativ inelastică, acesta îşi păstrează valoarea intrinsecă şi nu poate fi depreciat".
Aceste caracteristici au transformat aurul fizic într-un instrument ideal pentru diversificarea portofoliilor de investiţii, instrument de protecţie a puterii de cumpărare şi activ de refugiu în perioadele cu tensiuni geopolitice grave.
Dacă aurul reprezintă un pilon de stabilitate în perioadele tensionate, de ce susţin economiştii de la BCE că pieţele aurului pot constitui un pericol pentru stabilitatea financiară? Motivul îl reprezintă dezechilibrul uriaş care se ascunde pe pieţele derivatelor care au aurul ca activ de bază, derivate care se tranzacţionează mai mult OTC (over-the-counter), în condiţii de transparenţă extrem de limitată.
"Apelurile în marjă şi lichidarea poziţiilor cu grad mare de leverage ar putea duce la un stres de lichiditate în rândul participanţilor la piaţă, şocul putând fi propagat la nivelul întregului sistem financiar", avertizează economiştii de la BCE.
Mai mult, există un risc extrem de ridicat ca participanţii de pe pieţe să fie supuşi unor apeluri în marjă semnificative şi să aibă dificultăţi în aprovizionarea cu aurul fizic care trebuie livrat conform contractelor derivate.
Raportului mai subliniază că "în ultimii trei ani, băncile centrale, în special cele din economiile de piaţă emergente, au cumpărat din ce în ce mai mult aur, cel mai probabil pentru a se izola de efectele tensiunilor geopolitice sau ale sancţiunilor potenţiale".
Evoluţiile recente de pe pieţele futures ale aurului, cum este COMEX, arată că investitorii preferă achiziţionarea aurului fizic prin intermediul contractelor futures cu decontare prin livrarea metalului în detrimentul contractelor fără decontare fizică.
Despre investitorii din zona euro, documentul BCE subliniază că au expuneri mari faţă de contrapartide străine. Valoarea noţională brută a instrumentelor derivate pe aur a fost de circa 1 trilion de euro în martie 2025, după o creştere de 58% faţă de noiembrie 2024.
"O parte semnificativă a acestor contracte derivate sunt tranzacţionate extrabursier (OTC) şi nu sunt compensate la nivel central", se mai arată în raport, iar circa 48% din contractele derivate pe aur au o contrapartidă bancară.
Un motiv suplimentar de îngrijorare îl reprezintă faptul că majoritatea expunerilor la instrumente derivate pe aur ale băncilor din zona euro sunt încheiate cu contrapartide din afara zonei euro, ceea ce sugerează o anumită expunere la şocurile externe de pe piaţa aurului.
În concluzia analizei de la BCE se accentuează faptul că dinamica observată în prezent pe piaţa aurului şi a instrumentelor sale derivate reflectă aşteptările investitorilor cu privire la intensificarea riscurilor şi incertitudinilor geopolitice în viitorul apropiat.
Conform reglementărilor oficiale din Acordul Basel III, de la 1 iulie 2025 aurul fizic va fi încadrat în categoria activelor de rang 1, fiind considerat un activ fizic de cea mai bună calitate şi o lichiditate mare. În aceste condiţii, cererea globală pentru aur poate creşte semnificativ, pe fondul necesităţii de consolidare a bilanţurilor marilor bănci internaţionale.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2025, 07:41)
Politicile haotice ale administratiei Trump au generat agitatie mare pe pietele financiare. In ultimele zile au aparut insa noi semne de instabilitate pe pietele financiare:
-cresterea yenului fata de dolar (yenul s-a apreciat rapid de la 155 la 140 per usd).
-cresterea dobanzilor la bondurile de stat japoneze pe termen lung.
-cresterea dobanzilor la bondurile de stat americane pe termen lung.
Dobanda la bondurile de stat japoneze pe 30 ani a urcat ieri la 3.18% (cea mai mare din ultimii 25 de ani). Dobanda la bondurile japoneze pe 40 ani a urcat la 3.68% (cea mai mare din 2007 cand a avut loc prima emisiune pe 40 ani). Cresterea dobanzilor japoneze ameninta imensul carry trade pe yen din ultimii ani (te imprumuti ieftin in yen si cumperi dolari unde ai randamente mai bune).
Noul buget federal SUA care a fost votat ieri in Camera si merge la vot in Senat adauga trilioane la deficitul bugetar si ameninta piata bondurilor de trezorerie. Ieri, dobanda la US 20yT yield a atins 5.19%.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2025, 07:48)
Politicile lui Trump sint catalizatori, nu cauze.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2025, 07:54)
Un articol de azi din ziarul Bursa scrie foarte bine: "vedem clienţi care se retrag din SUA şi reinvestesc masiv în active japoneze -CNBC".
Deci presiunea pe bondurile americane si, mai tarziu, dar nu foarte tarziu, pe bursele de actiuni este dubla. Investitorii sunt reticenti sa mai cumpere datorie americana la preturi mici si, pe de alta parte, banii se scurg din SUA spre Japonia si alte zone percepute ca fiind mai safe.
Sincer, daca lucrurile se degradeaza rapid pe pietele financiare, nu prea exista zone safe pentru ca la fel ca in martie 2020 (pandemie) se vor vinde in disperare toate activele (inclusiv aurul) in cautare de dolari lichizi.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2025, 08:23)
Da, bine spus ”catalizatorul”...
Si, scuze, investitorii sunt reticenti sa cumpere datorie americana la preturi mari (purtatoare de yielduri mici)...
Mai mult decat de catitatea imensa de datorie (suverana, corporate etc) ma tem de cantitatea imensa de pariuri pe derivate.
Toate marile banci au un sold de produse derivate de zeci de trilioane dolari fiecare. Acum ,este adevarat, bancile spun ca cea mai mare parte a acestor produse derivate sunt poduse al caror risc se anuleaza pentru ca sunt produse de sens contrar, si ca expunerea lor la risc este mult mai mica, de ordinul zecilor de miliarde. Si, de asemenea, aceste produse derivate nu au un caracter speculativ si sunt produse derivate simple (interest rate swap etc) care apar in activitatea normala a bancii si sunt cerute chiar de marii clienti.
Dar atunci cand vine un zapacit si da cu parul in magazinul de portelanuri care este economia globala, nu poti sa nu te gandesti ca ceva ar putea sa se sparga si sa merga rau, foarte rau... Este suficient un calcul gresit, o eroare, o contraparte care nu mai poate sa platesca, si toate aceste pariuri derivate incep sa cada in cascada...
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2025, 08:37)
Si daca nu ma credeti cand vorbesc despre trilioane de dolari in pariuri pe derivate faceti o cautare dupa ”Total derivative notionals” in raportul anual al oricarei mari banci internationale...
Asa cum am spus, acest sold de derivate al fiecarei mari banci nu este un motiv de panica, ele sunt majoritatea derivate simple (interest rate swaps, currency swaps etc) si care se anuleaza intre ele, expunerea finala a bancilor fiind mult mai mica, de ordinul catorva miliarde dolari.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.05.2025, 16:45)
Si ziceati ca AUR si Simion sunt izolationisti... acum au trecut la un nivel superior...