BĂTRÂNUL CONTINENT S-A COCOŞAT SUB IMIGRANŢI Ungaria ar putea extinde la graniţa cu România gardul de la frontiera cu Serbia

A.S.
Ziarul BURSA #Politică / 15 septembrie 2015

Ungaria ar putea extinde la graniţa cu România gardul de la frontiera cu Serbia

Europarlamentarul Ramona Mănescu: "Mă aştept ca liderii europeni să lase demagogia deoparte şi să acţioneze ferm"

Europarlamentarul Laurenţiu Rebega: "Soluţia impunerii unei decizii a împărţirii şi repartizării refugiaţilor la nivelul UE în cote pentru fiecare stat este una greşită şi profund antidemocratică"

Ioan Mircea Paşcu: "Renaţionalizarea politicilor comune - cel mai mare pericol al actualei situaţii"

-----------

Actualizare 22:08 Ponta: "Decizia de a face un gard de jur împrejur scoate Ungaria din Europa"

Premierul Victor Ponta a declarat într-o emisiune la Antena 3 că decizia oficialilor de la Budapesta de a ridica un gard de-a lungul frontierei pentru a stopa valul de refugiaţi scoate Ungaria din Europa.

Premierul Victor Ponta a criticat, din nou, modul în care partea ungară gestionează problema refugiaţilor, afirmând că ideea de a ridica un gard de-a lungul graniţei şi de a lăsa Serbia, Austria sau România să se descurce cu o problemă europeană scoate Ungaria din Europa.

"Povestea asta că Ungaria îşi face gard de jur împrejur denotă un mod de gândire care scoate Ungaria din Europa", a spus Ponta, la Antena 3.

El a mai spus că trebuie găsită o soluţie la nivel european, iar ceea ce face Ungaria nu este normal, comparând situaţia cu aceea a unor oameni care îşi împrejmuiesc proprietatea în cazul inundaţiilor, astfel încât apa să meargă la vecini.

Cu puţin timp înaintea emisiunii de la Antena 3, premierul a scris pe pagina sa de Facebook că unii oficiali maghiari sunt o "ruşine" pentru valorile europene, prin comportamentul pe care îl au constant.

(S.A.)

------------

Actualizare 21:57 Austria va introduce controale temporare la frontierele cu Italia, Slovenia şi Slovacia

Autorităţile austriece intenţionează să introducă măsuri temporare de control la frontierele comune cu Italia, Slovenia şi Slovacia, după verificările de la graniţa cu Ungaria, transmite agenţia APA.

Ministerul austriac de Interne a informat Comisia Europeană, printr-o scrisoare, că a introdus controale temporare la frontiera cu Ungaria, în contextul crizei imigranţilor.

Guvernul de la Viena intenţionează să ia măsuri similare la graniţele cu Italia, cu Slovenia şi cu Slovacia.

(S.A.)

-----------

Actualizare 20:25 MAE: Acţiunile Ungariei sunt contrare Parteneriatului Strategic

Ambasada României la Budapesta a solicitat Ministerului Afacerilor Externe ungar, în cursul zilei de astăzi, o întrevedere pentru a reitera poziţia "fermă" a ţării noastre faţă de intenţia părţii ungare de a ridica un gard la frontieră şi pentru a cere explicaţii suplimentare referitoare la această iniţiativă, precizează MAE într-un comunicat remis redacţiei.

''În urma instrucţiunilor exprese ale ministrului român de Externe, Ambasada României la Budapesta a solicitat Ministerului Afacerilor Externe ungar, în cursul zilei de astăzi, o întrevedere pentru a reitera poziţia fermă a României faţă de intenţia părţii ungare de a ridica un gard la frontiera cu ţara noastră şi pentru a cere explicaţii suplimentare referitoare la această iniţiativă. După cum este cunoscut, MAE român a reacţionat deja public faţă de intenţia părţii ungare, partea română apreciind că ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european. Poziţia părţii române fusese comunicată părţii ungare chiar la momentul transmiterii intenţiei construirii gardului'', se arată în comunicat.

De asemenea, subliniază MAE, în contextul întrevederii solicitate de Ambasada României la Budapesta, partea ungară a informat asupra nemulţumirii legate de o declaraţie a premierului român privind maniera de tratare a solicitanţilor de azil de către autorităţile ungare, aspect comunicat ulterior şi la nivel public de partea ungară.

''Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta a mai informat că partea ungară a avut o reacţie similară faţă de toţi liderii europeni care au criticat modul de gestionare a crizei migranţilor de către autorităţile ungare. Ministerul român al Afacerilor Externe consideră că maniera de a acţiona a părţii ungare, astfel cum a rezultat din acţiunile şi mesajele de astăzi, este inadmisibilă şi contrară Parteneriatului Strategic. Prin aceste acţiuni, partea ungară încearcă să atragă partea română într-o dispută artificială, de natură a distrage atenţia de la aspectele de fond ale problematicii migranţilor şi de la efectul de auto-izolare pe care îl au măsurile promovate de partea ungară. MAE român dezaprobă ferm astfel de abordări'', conchide MAE.

(S.A.)

------------

Actualizare 19:35 Diplomat român, convocat la MAE ungar după declaraţiile lui Victor Ponta

Ministerul ungar de Externe l-a convocat marţi pe însărcinatul cu afaceri român pentru a oferi explicaţii după declaraţiile premierului Victor Ponta, informează MTI.

"Domnul Victor Ponta a făcut recent declaraţii inadecvate despre modul în care Ungaria gestionează criza imigranţilor", precizează Ministerul ungar de Externe.

Levente Magyar, secretar de stat pentru Comerţ Exterior şi Afaceri Externe în MAE ungar, a exprimat "surprinderea" în legătură cu "încercările constante ale lui Victor Ponta de a-şi salva controversata sa poziţie morală prin minciuni antiungare", subliniază diplomaţia de la Budapesta.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a respins criticile premierului Victor Ponta privind gestionarea de către Ungaria a crizei imigranţilor, catalogând drept "extremiste şi mincinoase" afirmaţiile şefului Guvernului român.

Declaraţiile premierului Victor Ponta sunt "minciuni", fiind inadecvate pentru un lider politic din secolul 21, a declarat Peter Szijjarto. "Premierul României a făcut declaraţii extremiste şi mincinoase", generate de criza politică din România şi de erodarea poziţiei sale de prim-ministru, a adăugat şeful diplomaţiei ungare, explicând că aşteaptă scuze din partea Bucureştiului.

Premierul Victor Ponta a declarat ieri, la Târgu-Jiu, că, în prezent, capacitatea logistică a României nu permite primirea a mai mult de 1.700 de imigranţi şi că, dacă va putea, România va primi mai mulţi refugiaţi, dar nu vrea ca aceştia "să fie trataţi cu bâta", cum fac vecinii unguri, transmit surse din presă.

"A existat şi există o comunicare interinstituţională Preşedinţie, Guvern, celelalte instituţii ale statului privind capacitatea noastră actuală. De aceea am şi prezentat-o, nu fiindcă vrem să ne opunem sau să ne certăm cu Comisia Europeană. De atât putem azi să avem grijă, 1.700 de refugiaţi. Nu cred că astăzi, în JAI, se va lua o decizie, cred că decizia se va lua la Consiliul European, la care participă preşedintele Iohannis. (...) Ceea ce am spus şi spun mereu este că sunt împotriva discursurilor xenofobe (...) ideea să închidem graniţele, că toţi cei care vin sunt nişte terorişti, sunt prostii de Evul Mediu şi mă opun total acestei abordări. Dacă putem să primim mai mulţi, o să primim, problema este de capacitatea noastră logistică de a trata acei oameni ca pe nişte oameni, nu cum îi tratează vecinii noştri maghiari, cu bâta şi cu înseriatul. Cu asta nu sunt de acord", a declarat premierul.

(S.A.)

----------

Actualizare 16:55 MAE: Ridicarea unui gard între două state membre UE nu e un gest corect din punct de vedere politic

Ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, consideră MAE, care precizează că această poziţie a fost comunicată părţii ungare.

"Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe cu privire la această intenţie cu puţin timp înainte de a fi anunţată public (intenţia de construire a gardului, n.r.).

MAE a informat în timp util, de urgenţă, factorii de decizie competenţi din România în legătură cu această situaţie.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european. Această poziţie a fost deja comunicată părţii ungare", se arată într-un comunicat al MAE remis redacţiei.

(S.A.)

---------

Actualizare 15:35

Guvernul de la Budapesta a decis să înceapă pregătirile în teren pentru extinderea la graniţa cu România a gardului pe care îl construieşte la frontiera cu Serbia, pentru a face faţă unei eventuale schimbări a rutei folosite de migranţi, a declarat marţi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, transmite Reuters.

''Am luat decizia de a începe lucrările pregătitoare pentru construirea unui gard începând de la graniţa ungaro-sârbo-română pe o lungime rezonabilă, în eventualitatea mutării presiunii migraţioniste în direcţia României'', a spus şeful diplomaţiei ungare, într-o conferinţă de presă.

(S.A.)

------------

Actualizare 14:40 Peste 500.000 de migranţi la frontierele UE, anul acesta

Peste 500.000 de migranţi au fost număraţi la frontierele externe ale Uniunii Europene între lunile ianuarie şi august acestui an, faţă de 280.000 pe ansamblul anului 2014, a anunţat marţi agenţia europeană Frontex (Agenţia pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE), relatează AFP.

Conform sursei citate, cifre record au fost înregistrate timp de cinci luni consecutiv, în contextul în care numai în luna august au intrat circa 156.000 de imigranţi în UE.

De fapt, după cum remarcă Frontex, citată de Reuters, august a marcat al cincilea record lunar consecutiv, în condiţiile în care Europa se luptă să facă faţă afluxului de migranţi care fug de război şi sărăcie din Orientul Mijlociu şi Africa.

Insulele greceşti au înregistrat, de asemenea, un record de sosiri în luna august, cu 88.000 de oameni, sau de 11 ori mai mult decât în aceeaşi lună din 2014. Mai mult de trei sferturi din persoanele venite din Turcia sunt sirieni.

Având în vedere această "intensă presiune migraţionistă", Frontex, a propus suplimentarea personalului pentru a ajuta la înregistrarea migranţilor în insulele Lesbos şi Kos "deosebit de afectate", a indicat directorul agenţiei, Fabrice Leggeri.

"Migranţii care sosesc în Turcia vorbesc de traficanţi din ce în ce mai agresivi şi mai cruzi, care ignoră agravarea condiţiilor meteorologice şi forţează oamenii să se urce la bordul bărcilor pneumatice supraîncărcate pentru a scoate cât mai mult profit din fiecare călătorie", susţine agenţia.

(M.V.)

---------------

Actualizare 14:05 Guvernul ungar decretează stare de criză din cauza imigraţiei în masă

Guvernul ungar a decretat astăzi stare de criză din cauza imigraţiei în masă, în două judeţe din sudul Ungariei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, citat de MTI.

Măsurile pentru judeţele Bacs-Kiskun şi Csongrad intră în vigoare marţi la orele 12.30-13:00 (13:30-14:00, ora României), a precizat Zoltan Kovacs.

Ungaria şi-a înăsprit legislaţia împotriva migraţiei ilegale, astfel că de la miezul nopţii de luni spre marţi, traversarea ilegală a frontierelor ţării este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea din ţară.

(S.A.)

-----------

Actualizare 08:11

Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI), reuniţi ieri la Bruxelles, nu au reuşit să adopte o decizie privind planul Comisiei Europene de a repartiza 120.000 de refugiaţi, în urma opoziţiei ferme a Ungariei, României, Cehiei şi Slovaciei, însă o nouă reuniune va avea loc la 8 octombrie, transmit surse din presă.

Oficialii UE speră să evite un vot al majorităţii calificate pentru a adopta propunerea de repartizare a Comisiei în pofida opoziţiei anumitor state. Dacă forţăm un stat membru să accepte oameni pe care nu îi vrea am putea crea alte probleme, a remarcat un oficial UE.

Între timp, miniştrii au adoptat un plan iniţial al CE care prevede repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia pe o perioadă de doi ani.

Gabriel Oprea a transmis la Consiliul JAI că România va participa la mecanismul de relocare, prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene şi nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către Comisia Europeană.

(M.V.)

-----------------

Criza imigranţilor şi refugiaţilor a arătat adâncimea problemelor Uniunii Europene, care ar putea pune în pericol însăşi construcţia europeană.

Deşi România a fost criticată adeseori de către puterile occidentale, ceea ce a dus la amânarea aderării la spaţiul Schengen, iată că sutele de mii de imigranţi şi refugiaţi au intrat în Europa nu pe la graniţele noastre, ci exact prin graniţele statelor Schengen - Grecia, Italia şi Spania.

Mai mult, Germania, Austria, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat că au introdus controale la graniţă, pentru a stopa fluxul de imigranţi, suspendând de facto libera circulaţie prevăzută în Spaţiul Schengen, moment care marchează o agravare a crizei imigranţilor în Europa.

În plus, criza imigranţilor şi a refugiaţilor a divizat Europa în două, între occident şi ţările central şi est-europene, acestea din urmă opunându-se cotelor obligatorii privind imigraţia impuse de Comisia Europeană, prin preşedintele Jean Claude Juncker.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a criticat ieri "lipsa de acţiune a Europei", ceea ce a împins Germania, în opinia oficialului de la Berlin, "la limitele capacităţilor sale" de primire a refugiaţilor. Germania s-a confruntat la sfârşitul săptămânii trecut cu un nou val masiv de refugiaţi, fiind nevoită să revină la controalele la frontiere, în special la cea cu Austria.

Miniştrii de interne din UE s-au reunit aseară la Bruxelles ca să discute despre distribuirea, între cele 28 de state membre, a 160.000 de refugiaţi.

Aseară, şeful biroului de la Bruxelles al Financial Times, Peter Spiegel, era în posesia unui document intern potrivit căruia cotele suplimentare nu mai erau obligatorii, ci doar un angajament luat de Comisia Europeană. Documentul, care urma să fie prezentat după reuniunea JAI, punea accentul pe flexibilitate în relaţia cu statele membre UE. De asemenea, se vorbea si despre "resurse adecvate alocate Greciei".

Din acelaşi document, jurnaliştii de la Guardian extrăseseră aseară informaţia potrivit căreia în Grecia şi Italia se vor înfiinţa centre de "selecţie" a refugiaţilor, în care solicitaările de azil vor fi procesate în regim de urgenţă. La graniţele "sensibile" vor fi desfăşurate "echipe de intervenţie rapidă", iar refugiaţii care încearcă să treacă în altă ţară vor fi închişi, potrivit site-ului stirileprotv.ro.

Reuniunea JAI nu se terminase aseară, la închiderea ediţiei.

Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu ne-a declarat: "Europa se află în faţa unei noi crize, ce se agravează de la o săptămână la alta, iar ceea ce am văzut recent în Ungaria este doar începutul a ceva mult mai amplu.

Problema refugiaţilor ce fug din zonele de conflict aflate în Siria, Irak, Yemen, Libia, dar şi din state cu grave probleme sociale şi economice precum Somalia sau Eritreea nu este nouă. Libanul, Iordania şi Turcia sunt deja gazde pentru mai multe milioane de refugiaţi, iar Siria a intrat în al patrulea an de conflict armat intern.

Imaginea taberelor de refugiaţi din Orientul Mijlociu, precum Al Zaatri din Iordania, care, de peste trei ani, este gazdă pentru mai mult de 125.000 de refugiaţi, sau Ain al-Hilweh din Liban, care la rândul ei cuprinde mai mult de 120.000 de oameni, este copleşitoare şi reflectă cea mai mare criză umanitară cu care se confruntă Naţiunile Unite.

Din păcate, taberele de refugiaţi sunt doar o soluţie de moment, iar ele nu reprezintă sub nicio formă un răspuns la problema de bază, care generează aceste imense deplasări de populaţie.

Cu atât mai puţin, taberele de refugiaţi aflate la mii de kilometri distanţă faţă de locul de origine al celor care fug din faţa conflictelor, insecurităţii, sărăciei, lipsei de perspective şi problemelor cronice ar putea reprezenta unica soluţie.

Am avut şansa să vizitez aceste tabere de refugiaţi şi să discut direct cu cei pe care lipsurile şi războiul i-au obligat să fugă în alte ţări. Marea lor majoritate îşi doresc să se întoarcă acasă. Sunt profund legaţi de locul unde s-au născut şi nu îşi doresc o altă patrie sau o tabără de refugiaţi care să ofere condiţii mai bune. Îşi doresc pace la ei în ţară, îşi doresc o şcoală pentru copii lor, un spital pentru cei în nevoie, infrastructură şi dezvoltare, care să ofere locuri de muncă şi perspective pentru tânăra generaţie. Pe toate acestea şi le doresc în ţara lor, în Siria, în Irak, în Eritreea. Asta este ceea ce mi-au spus şi repetat toţi cei cu care am discutat în taberele de refugiaţi gestionate de UNHCR şi UNRWA în Orientul Mijlociu.

În acelaşi timp trebuie abordată şi cauza profundă, care îi face pe unii să caute o lume mai bună, iar pe alţii îi aruncă în braţele extremismului şi terorismului. Subdezvoltarea economică, lipsa de oportunităţi, sistemul educaţional şi de sănătate prăbuşit, infrastructura slabă reprezintă cauza profundă. Iar aceasta este demonstrată perfect de contrastul dintre unele ţări aflate în imediata vecinătate a conflictelor, precum Qatar, Oman sau Kuweit şi cele care acum au devenit patria războiului şi grupărilor teroriste.

O astfel de abordare este nu doar un răspuns solid adresat problemelor, ci şi un interes al UE. O vecinătate pacificată, stabilă şi cu perspective convingătoare de dezvoltare este în interesul şi în avantajul Uniunii Europene.

Fără a fi adresate cauzele profunde ale problemei şi fără ca Europa să se implice cu determinare şi consecvenţă în promovarea unor soluţii sustenabile, nu va face decât să adauge valului actual altele noi, generând noi drame şi acutizând problemele umanitare. Mă aştept ca liderii europeni, care acum par foarte mişcaţi de dramele refugiaţilor, să lase demagogia deoparte şi să acţioneze ferm (aşa cum nu au făcut-o, din păcate, de la începutul conflictului şi până acum) şi să canalizeze resurse politice, diplomatice, militare şi financiare în direcţia stopării conflictului şi reconstrucţiei zonelor afectate".

În opinia doamnei Mănescu, România se află într-o poziţie avantajoasă în această criză, putând contribui la promovarea unei soluţii viabile cu resurse diplomatice deloc de neglijat. Domnia sa ne-a precizat: "În privinţa refugiaţilor, în istoria recentă, România nu s-a confruntat vreodată cu astfel de probleme şi până la discuţia de astăzi, nici nu a fost pusă în situaţia de a face faţă unor valuri migratorii. Aceasta este o realitate ce trebuie luată în considerare atunci când se discută problema găzduirii unui număr de refugiaţi. România nu dispune în momentul de faţă nici de infrastructura de primire şi nici de resurse în acest sens pentru a face faţă unui număr mare de refugiaţi.

Cred că în poziţia sa, România trebuie să solicite sprijinul financiar şi logistic al Uniunii Europene şi al ţărilor cu experienţă în construirea şi gestionarea unor centre pentru refugiaţi. Pentru a putea gestiona preluarea unui număr semnificativ de refugiaţi, avem nevoie de centre special amenajate şi dotate cu facilităţile specifice. Nu putem să îi primim pe cei 1785 de refugiaţi, fără să fim cu adevărat pregătiţi. România, ca ţară membră UE, trebuie să trateze cu maximă seriozitate şi responsabilitate acest demers menit să contribuie la un efort umanitar conjugat. În acelaşi timp, poziţia pe care România o va negocia la întâlnirea Consiliului Uniunii Europene din octombrie trebuie să aibă în vedere interesul şi securitatea cetăţenilor români".

Referitor la posibilitatea unei implozii a UE din cauza imigranţilor, doamna Ramona Mănescu ne-a spus: "În momentul de faţă vorbim doar de o criză a refugiaţilor. Ea a fost adusă în interiorul Uniunii Europene din cauza unor abordări politice greşite, care, dacă sunt continuate, pot degenera şi duce la o criză şi în interiorul instituţiilor europene. Un prim pas, ce deja prinde contur, este cel al unei reacţii din partea populaţiei - proteste şi gesturi de respingere. Nu cred că astfel de reacţii apar ca urmare a unei intoleranţe a europenilor, ci au fost induse de către deciziile greşite anterioare.

Am încredere atât în instituţiile europene, cât şi în valorile şi ţelurile comune care au stat la baza acestei construcţii. Sunt sigură că această criză va duce într-un final la o întărire a Europei şi nu la slăbirea ei".

La rândul său, Laurenţiu Rebega, vicepreşedintele Grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii spune: "Soluţia impunerii unei decizii a împărţirii şi repartizării refugiaţilor la nivelul UE în cote pentru fiecare stat este una greşită şi profund antidemocratică. Cred că a sosit momentul în care guvernelor naţionale ar trebui să li se dea posibilitatea să decidă individual asupra angajamentelor pe care şi le pot asuma în funcţie de condiţiile sociale şi economice. Impunerea de la Bruxelles a unui plan sec prin care refugiaţii să fie împărţiţi în cote calculate matematic, în funcţie de anumiţi indicatori nu va face altceva decît să sporească neîncrederea propriei populaţii în proiectul european şi să creeze noi probleme unora dintre guvernele naţionale. Mai mult, consider că în această fază trebuie făcută distincţie între refugiaţi şi migraţia economică ce încearcă să profite de evenimentele din Siria şi să forţeze graniţele statelor Uniunii Europene. Conform unor studii ale ONU, circa 83% din cetăţenii care doresc să primească statutul de refugiat în statele Uniunii Europene sunt bărbaţi, cu vârsta de până la 40 de ani, iar mai bine de jumătate au declarat că au rămase în ţara natală familia, pe care intenţionează să o aducă în Europa. În acest context, trebuie luat în calcul modul în care, pe viitor acest fenomen va afecta sistemele sociale şi bugetele statelor care îşi vor asuma primirea refugiaţilor. Privesc problema aşa pentru că mai întâi sunt român, apoi european şi abia la urmă cetăţean universal".

Despre posibilitatea destrămării Uniunii Europene din cauza acestor fluxuri de imigranţi, domnul Rebega susţine: "Deşi abordările cu privire la refugiaţi nu sunt unitare în rândurile naţiunilor membre ale Uniunii Europene, o eventuală implozie nici nu poate fi luată în calcul. Consider că Uniunea Europeană este o construcţie menită să facă faţă în primul rând provocărilor externe şi numai unite naţiunile Europei pot găsi cele mai bune soluţii, dar acestea nu pot veni decît în cadrul unui dialog, prin asumarea voluntară a acestora, de către fiecare stat al Uniunii şi nu impuse de către Bruxelles".

IOAN MIRCEA PAŞCU:

"Renaţionalizarea politicilor comune - cel mai mare pericol al actualei situaţii"

Europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, ne-a declarat: "Uniunea Europeană a construit în timp un eşafodaj instituţional care să reflecte, pe de o parte, valorile care stau la baza ei (de pildă, libera circulaţie), pe de alta consesnul statelor membre. Schengen-ul face parte din această categorie. El a fost construit de europeni pentru europeni, numai că, în momentul de faţă, el se vede «saturat» de valul de refugiaţi şi imigranţi. Drept rezultat, deşi contravin regulilor de funcţionare a spaţiului Schengen, unele state au reintrodus controalele la frontiere (vezi cazul Germaniei). Hotărârea nu este comună, la nivelul Uniunii, ci este o decizie naţională a unui stat membru (pe care nu o comentez). Însă acest exemplu ne ajută să înţelegem mai bine care este cel mai mare pericol al actualei situaţii, respectiv renaţionalizarea politicilor comune (cum este cea a liberei circulaţii). Ori, dacă acum renaţionalizăm atât de uşor, practic, peste noapte, politici care au devenit comune după lungi ani de eforturi, mă întreb câţi ani ne vor mai trebui - dacă vom mai ajunge vreoadată acolo - să le transformăm din nou în politici comune? Într-un cuvânt, începem să destructurăm o construcţie politică, juridică şi economică, creată după lungi eforturi şi care a funcţionat relativ bine până acum. Asta ca să nu spun nimic despre tendinţele centrifuge şi acrimonia dintre statele membre iscate de această situaţie, care, la rândul lor, vor submina în continuare solidaritatea pe care se bazează întregul eşafodaj european.

Legat de România, întrucât autorităţile statului au adoptat deja poziţii şi au iniţiat acţiuni pe această bază, consider că nu am nimic de adăugat".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9692
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5468
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1433
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9059
Gram de aur (XAU)Gram de aur360.6045

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb