China desfăşoară o transformare amplă în fabrici şi şcoli prin integrarea a peste două milioane de roboţi în unităţile de producţie şi investeşte 20 de miliarde de dolari pentru preluarea conducerii în cursa tehnologică globală, potrivit publicaţiei BBC.
Automatizarea compensează scăderea populaţiei active, dar ameninţă locurile de muncă ale milioanelor de cetăţeni chinezi dependenţi de salariile din industrie.
„Trag un pui de somn şi, când mă trezesc, lumea s-a schimbat”, a afirmat Chen Tianyu, profesor, notează publicaţia britanică.
Tinerii chinezi învaţă programare şi dezvoltă instrumente robotizate în cadrul Institutului Tehnic din Hangzhou pentru adaptarea la noile tehnologii. „Ideea este ca acesta să apuce piesa cilindrică şi să o mute acolo”, a declarat un student, transmite sursa citată.
Profesorul din cadrul institutului îi ghidează pe studenţi spre asimilarea cunoştinţelor din domeniu.
„Dacă lumea inteligenţei artificiale şi a roboticii nu va avea nevoie de voi, atunci cu siguranţă vă veţi număra printre cei eliminaţi”, a adăugat Chen Tianyu, profesor, informează publicaţia internaţională.
Institutul Tehnic din Hangzhou reprezintă o şcoală profesională construită pentru pregătirea noii generaţii de ingineri, iar o clădire întreagă este dedicată motoarelor şi aeronauticii. Ţara produce în prezent mai mult de jumătate din totalul global al acestor maşini şi găzduieşte Jocurile Mondiale ale Roboţilor Umanoizi, conform publicaţiei BBC.
O fabrică din Chengdu integrează vechea şi noua forţă de muncă, unde inginerii proiectează prototipuri capabile de mişcări simple, precum scanarea unui cod QR. „Poate că peste încă şase luni va putea îndeplini o altă sarcină”, a explicat Pang Kai, membru al echipei de cercetare şi dezvoltare, notează publicaţia britanică.
Compania CRP Technology are aproximativ 300 de angajaţi şi produce braţe robotizate adaptabile pentru fabricarea automobilelor, produselor electronice sau turbinelor eoliene.
„Vrem ca noul nostru robot să fie asemenea oamenilor. Sperăm să poată gândi singur”, a afirmat Pang Kai, membru al echipei de cercetare şi dezvoltare, transmite sursa citată.
Inginerii companiei anticipează necesitatea utilajelor inteligente în faţa deficitului demografic. „Avem nevoie de astfel de roboţi deoarece, poate peste zece ani, China nu va mai avea suficienţi muncitori”, a completat Pang Kai, membru al echipei de cercetare şi dezvoltare, informează publicaţia.
Beijingul accelerează automatizarea fabricilor din cauza scăderii populaţiei şi a îmbătrânirii forţei de muncă, iar estimările oficiale indică faptul că peste o treime dintre locuitorii Chinei vor avea mai mult de 60 de ani până în anul 2035. Aproximativ 120 de milioane de oameni lucrează în continuare în sectorul manufacturier, iar o automatizare prea rapidă provoacă pierderi masive de locuri de muncă.
„Teoretic, maşinile pot lucra 24 de ore pe zi, ceea ce reprezintă, cu siguranţă, un avantaj faţă de angajaţi. Dar şi maşinile au nevoie de întreţinere. În fiecare zi trebuie să alocăm timp pentru acest lucru, iar linia de producţie necesită lunar verificări şi reparaţii”, a declarat Cao Li, vicepreşedinte al producătorului de vehicule electrice Leapmotor, conform publicaţiei internaţionale.
Roboţii intervin în fiecare etapă a procesului de asamblare a automobilelor Leapmotor în fabrica din Hangzhou, deşi sute de angajaţi efectuează verificările finale ale vehiculelor. „Este absolut posibil. Şi s-ar putea întâmpla relativ repede. În secţiile de presare, sudare şi vopsire am ajuns deja, practic, la o automatizare de 100%”, a detaliat Cao Li, vicepreşedinte al producătorului de vehicule electrice Leapmotor, cu privire la înlocuirea completă a forţei de muncă umane, precizează sursa citată.
China deţine un avantaj important în competiţia cu Statele Unite ale Americii datorită bazei industriale masive, care asigură accesul rapid la componentele esenţiale. „China are şi o viziune. Are un plan. Ştie unde vrea să ajungă peste cinci ani. Planificarea se face la nivel central, apoi este împărţită între regiuni şi municipalităţi”, a afirmat Susanne Bieller, secretar general al Federaţiei Internaţionale de Robotică, notează publicaţia britanică.
Lanţurile de aprovizionare interne oferă un avantaj competitiv decisiv companiilor chineze faţă de rivalii occidentali. „Dacă vrei să construieşti un robot în Shenzhen, acolo există un întreg ecosistem. Îţi ia mai puţin de o oră să găseşti componentele necesare. În Europa, acest lucru poate dura până la o săptămână”, a adăugat Susanne Bieller, secretar general al Federaţiei Internaţionale de Robotică, transmite publicaţia BBC.
Companiile chineze prezintă modele lingvistice performante, iar abordarea cu sursă deschisă facilitează recuperarea decalajului tehnologic faţă de Statele Unite ale Americii. Investiţiile în şcolile tehnice reprezintă o soluţie pentru rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor din China. „Studenţii noştri sunt foarte căutaţi şi pot fi chiar recrutaţi în avans de companii. Nu trebuie să-şi facă deloc griji în privinţa găsirii unui loc de muncă, iar noi organizăm concursuri ca parte a pregătirii lor”, a precizat Chen Tianyu, profesor, informează publicaţia internaţională.






















































Opinia Cititorului