BIMtess, noua divizie din cadrul TESSERACT Architecture, dedicată digitalizării construcţiilor

Digitalizarea industriei construcţiilor din România face un nou pas înainte odată cu lansarea BIMtess, noua divizie de consultanţă BIM (Building Information Modeling) creată de TESSERACT Architecture, unul dintre puţinele birouri de arhitectură din Europa Centrală şi de Est specializate exclusiv în infrastructură medicală. Lansarea a fost marcată la finalul săptămânii trecute, în cadrul unui eveniment care a reunit arhitecţi, constructori, consultanţi, reprezentanţi ai Băncii Europene de Investiţii, ai Asociaţiei Dăruieşte Viaţă şi experţi internaţionali în digitalizarea construcţiilor, toţi având acelaşi mesaj: viitorul proiectelor complexe depinde de informaţie, colaborare şi standardizare.

Arhitecta Raluca Şoaita, fondatoarea Tesseract Architecture a vorbit despre misiunea noii divizii şi modul în care experienţa acumulată în proiecte medicale complexe a condus la această iniţiativă.

„BIM nu înseamnă doar modele 3D şi tehnologie. În esenţă, BIM înseamnă informaţie corectă, livrată la momentul potrivit, către oamenii care au nevoie de ea pentru a lua decizii. Din experienţa proiectelor complexe pe care le-am coordonat în ultimii ani, am înţeles că una dintre cele mai mari provocări ale industriei este lipsa unor procese clare şi a unei colaborări eficiente între actorii implicaţi. BIMtess s-a născut tocmai din această nevoie. Ne dorim să contribuim la profesionalizarea şi digitalizarea pieţei, oferind servicii de consultanţă BIM bazate pe standarde internaţionale, responsabilitate şi rezultate măsurabile”, a spus Raluca Şoaita.

Domnia sa a povestit cum a început, în realitate, drumul către BIMtess:

„Nu a apărut brusc, a apărut foarte natural, având în vedere că în birou ne preocupă foarte mult eficientizarea, timpul cât mai scurt pentru fiecare etapă în parte şi, mai ales, reducerea erorilor”.

Raluca Şoaita a amintit despre primul şantier la care a lucrat, la Spitalul Judeţean Sibiu, unde a realizat că simpla proiectare arhitecturală nu este suficientă atunci când într-o clădire medicală trebuie integrate zeci de instalaţii şi echipamente.

„Ajunsă în şantier, am constatat că, pe lângă arhitectură, există şi celelalte specialităţi care au un impact foarte mare asupra zonei medicale, mai ales în zona de instalaţii. Mi-am dat seama că într-o clădire proiectată, care avea deja structura făcută şi înălţimile stabilite, într-o înălţime foarte mică trebuiau să stea foarte multe lucruri. Mi-am dat seama că, fără să am aceste lucruri vizibile într-un program, îmi va fi foarte greu să fac coordonarea. Aşa că, cu foarte multă hotărâre, l-am convins pe proiectantul de instalaţii să folosească şi el Archicad ca să ne descurcăm împreună. Am construit totul în Archicad: electricele, sanitarele, inclusiv poşta pneumatică, pentru a reduce erorile, şi a funcţionat foarte bine”, a precizat fondatoarea Tesseract Architecture.

Experienţa acumulată în proiectele de infrastructură medicală a determinat echipa TESSERACT să dezvolte propriile proceduri de lucru, înainte ca standardele BIM să fie cunoscute pe scară largă în România.

„Ne-am dat seama că trebuie să realizăm procese interne şi că informaţia în proiectele de infrastructură medicală este foarte importantă. Fluxul ei, felul în care o transmitem, o primim şi o integrăm în proiect este esenţial. Chiar dacă nu ştiam multe despre standarde pe atunci, ne-am făcut propriul standard pentru a ne asigura că proiectele ajung în şantier deja coordonate. (...) Lansarea de astăzi marchează momentul în care experienţa noastră capătă o formă clară şi asumată. Noi nu vedem metodologia BIM ca pe un strat în plus de complexitate, ci ca pe un instrument care o reduce. Nu este o obligaţie formală, ci un mod mai inteligent de a proiecta şi administra clădirile”, a afirmat Raluca Şoaita.

• BIM, principalul instrument pentru digitalizarea ecosistemului construcţiilor

Noua divizie vine într-un moment în care digitalizarea devine una dintre principalele direcţii de transformare a industriei construcţiilor la nivel european. Comisia Europeană consideră Building Information Modeling principalul instrument pentru digitalizarea ecosistemului construcţiilor, iar sectorul generează aproape 9% din PIB-ul Uniunii Europene, ceea ce transformă eficienţa, trasabilitatea şi coordonarea informaţiilor în factori esenţiali pentru succesul proiectelor viitoare. Totodată, BIMtess valorifică experienţa acumulată de Tesseract în coordonarea unor proiecte complexe de infrastructură şi va oferi servicii complete de implementare BIM, coordonare interdisciplinară, management al informaţiilor şi standardizare a proceselor, cu obiectivul de a creşte predictibilitatea, calitatea şi eficienţa proiectelor de construcţii.

Invitat special la eveniment, Michael Resch, CEO-ul companiei austriece BIMExperts, unul dintre cei mai importanţi consultanţi europeni în domeniu, a transmis că România nu este diferită de alte pieţe mature şi că adevărata provocare nu este tehnologia, ci pregătirea oamenilor.

„După călătoriile mele prin lume, pot spune că nu este mare diferenţă. Sunt mereu aceleaşi probleme reale în activitatea zilnică: legate de costuri, timp şi resurse. Dar cel mai important subiect este educaţia. Această tehnologie poate face multe, dar la final este doar tehnologie. Ceea ce ne aduce valoare reală este instruirea oamenilor pentru a avea procese foarte bune şi corecte”, a spus Michael Resch, care a adăugat că implementarea BIM începe cu definirea clară a obiectivelor şi cu investiţia în competenţele oamenilor: „Totul începe cu o pregătire foarte bună, indiferent că vorbim de creion şi hârtie, CAD sau BIM. Când intrăm în zona de modelare AI şi fluxuri de date, persoana care vrea să construiască trebuie să definească cerinţele în cel mai bun mod posibil. Aceasta se face cu oameni experimentaţi. Când cerinţele sunt clare de la început, este mult mai uşor să fie îndeplinite”.

Referindu-se la experienţa Austriei, acesta a transmis şi un mesaj pentru autorităţile române: „Sectorul guvernamental este cel care trebuie să implementeze şi să împingă această tehnologie în viitor. Priviţi BIM ca pe o stare de fapt în compania voastră; este o investiţie în oameni”.

• Spitalele regionale, „modelate” cu sprijinul BIM

Dan Precupescu, expert al Băncii Europene de Investiţii şi consultant al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), implicat în cele trei spitale regionale care se construiesc în ţara noastră a declarat: „Văd proiecte complexe, văd investiţii foarte mari, bani europeni, bani publici care necesită transparenţă, predictibilitate şi control. BIM ar trebui să fie elementul care integrează aceste trei nevoi ale rolului meu. Echipa noastră oferă suport agenţiei pe cele trei proiecte de construire a spitalelor regionale de urgenţă din Iaşi, Cluj şi Craiova. Vorbim despre aproximativ 1,8 miliarde de euro investiţie, practic cea mai mare investiţie în infrastructura de sănătate din România în istoria modernă a ţării. (...) Complexitatea în proiectele publice nu provine doar din proiectare, ci şi din coordonarea dintre ministere, autorităţi contractante, autorităţi locale, proiectanţi, constructori şi finanţatori. În orice moment există cel puţin cinci-şase entităţi care ar trebui să vorbească aceeaşi limbă. Din perspectiva mea, acesta ar trebui să fie rolul BIM: să aducă în acelaşi limbaj comun toate părţile care sunt în proiect. Pentru mine, BIM este mai mult decât tehnologie; BIM înseamnă un mediu colaborativ de lucru”.

Din perspectiva constructorilor, Paul Pîrvan, cofondator Max Junior Project, a explicat că beneficiile BIM se văd cel mai bine pe şantier, unde lucrurile se mişcă foarte repede, iar orice lipsă de corelare între specialităţi se traduce imediat în timp pierdut, costuri suplimentare şi decizii care trebuie luate sub presiune.

„Problemele apărute în execuţie sunt mai dificil şi mai costisitor de gestionat decât cele identificate din timp. Din acest motiv, BIM-ul pentru noi a devenit un instrument extrem de valoros. Practic, parcurgi toată construcţia înainte ca ea să fie ridicată în teren. Valoarea unui model BIM nu stă în cât de bine arată, ci cât de util este în procesul de execuţie. Avem nevoie de modele coerente şi verificabile care să susţină deciziile din şantier. Poate cel mai important este faptul că ne permite să rezolvăm o parte semnificativă de probleme înainte ca acestea să ajungă în execuţie. Deciziile luate în zona digitală sunt aproape gratuite faţă de cele din teren”, a afirmat Paul Pîrvan.

Teodor Udroiu, Project Manager în cadrul Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, implicată în dezvoltarea campusului medical pediatric de la Spitalul „Marie Curie”, unul dintre proiectele reprezentative ale TESSERACT, a spus: „Un spital nu este doar o clădire, este un sistem în care instalaţiile, arhitectura, echipamentele medicale şi fluxurile medicale trebuie să funcţioneze împreună perfect. Într-un astfel de proiect, una dintre cele mai mari provocări este să ai permanent acces la informaţii clare şi actualizate. Pe măsură ce complexitatea creşte, devine esenţial ca informaţia să nu fie fragmentată între echipe”.

Acesta a explicat că implementarea metodologiei BIM a schimbat fundamental modul în care este coordonat proiectul.

„Proiectul devine mult mai vizibil, mult mai uşor de înţeles. Coordonarea dintre echipe este mult mai eficientă, iar potenţialele probleme şi riscuri pot fi identificate şi discutate mult mai devreme. Pentru mine, ca project manager, acesta este unul dintre cele mai importante avantaje: faptul că avem un cadru care ne oferă mai multă claritate şi mai multă predictibilitate. (...) Faptul că noi avem alături echipa Tesseract a venit nu doar cu soluţii tehnice, ci şi cu o abordare deschisă, orientată spre dialog, coordonare şi transparenţă”, a spus Teodor Udroiu.

Prin lansarea BIMtess, TESSERACT Architecture îşi extinde expertiza dincolo de proiectare şi propune pieţei româneşti un model integrat de consultanţă BIM şi management al informaţiei, într-un moment în care digitalizarea, colaborarea interdisciplinară şi standardizarea proceselor devin elemente esenţiale pentru dezvoltarea infrastructurii publice şi private. Cu peste 1,5 milioane de metri pătraţi de spaţii medicale în care a fost implicată şi proiecte de referinţă precum Spitalul construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţă la „Marie Curie”, spitalele judeţene din Sibiu, Buzău, Lugoj şi Tulcea, Institutul Inimii din Târgu Mureş şi primele spitale modulare pentru pacienţii COVID-19, compania mizează acum pe transformarea digitală a întregii industrii a construcţiilor, nu doar pe proiectarea acesteia.