Biodiversitatea, în impas: ONU avertizează că omenirea nu este pe drumul cel bun

Cu câteva săptămâni înaintea COP17 pentru Biodiversitate, programată la Erevan, Convenţia pentru Diversitate Biologică (CBD) avertizează că omenirea nu avansează suficient de rapid pentru a-şi îndeplini angajamentele privind protecţia naturii. Evaluarea a fost făcută după trei săptămâni de reuniuni pregătitoare desfăşurate la Nairobi, informează AFP.

• Progrese insuficiente pentru obiectivele din 2030

„Părţile recunosc că omenirea nu se află pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivelor legate de biodiversitate”, a transmis Convenţia pentru Diversitate Biologică într-un comunicat. „Sarcina care ne aşteaptă la Erevan peste nouă săptămâni va necesita toată rezistenţa şi determinarea de care părţile pot da dovadă”, a declarat Astrid Schomaker, secretara executivă a CBD, la finalul reuniunilor pregătitoare de la Nairobi. COP17 pentru Biodiversitate, care va avea loc în perioada 19-30 octombrie, va reuni aproape toate ţările lumii în Armenia pentru evaluarea progreselor înregistrate în raport cu angajamentele asumate în urmă cu patru ani, la COP15 de la Montreal. Statele au convenit atunci să protejeze 30% din suprafaţa planetei până în 2030 şi să majoreze la 30 de miliarde de dolari pe an finanţarea destinată biodiversităţii în ţările în curs de dezvoltare. „Este adevărat că s-au realizat progrese în privinţa majorităţii obiectivelor. Însă punerea în aplicare nu se realizează încă în ritmul şi la scara necesare”, a subliniat Astrid Schomaker, citată în comunicatul CBD.

• Finanţarea şi reformarea subvenţiilor, principalele probleme

Convenţia, care organizează reuniunile COP pentru ţările membre o dată la doi ani, a prezentat într-un raport o evaluare a angajamentelor asumate de state în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030. Potrivit CBD, deşi raportul mondial indică „eforturi promiţătoare” în ceea ce priveşte obiectivele de conservare, progresele sunt mai lente în domenii esenţiale pentru punerea în aplicare a acordurilor. Printre acestea se numără mobilizarea resurselor financiare, reorientarea subvenţiilor considerate dăunătoare pentru biodiversitate şi asigurarea unei guvernanţe incluzive.

• Dispute privind „Fondul Cali”

Convenţia recunoaşte existenţa unor „divergenţe” între ţări în ceea ce priveşte accelerarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2030. Una dintre temele asupra cărora negocierile rămân dificile este „Fondul Cali”, mecanism creat la COP16, desfăşurată în Columbia. Acesta urmăreşte distribuirea unei părţi din beneficiile generate de companiile din ţările dezvoltate prin utilizarea resurselor genetice, inclusiv plante şi animale provenite din ţările în curs de dezvoltare. Potrivit CBD, negocierile privind mecanismul de finanţare au fost marcate de discuţii intense, în contextul în care statele încearcă să stabilească modalităţile prin care resursele destinate protecţiei biodiversităţii pot fi mobilizate şi distribuite. Convenţia pentru Diversitate Biologică include 196 de ţări, inclusiv Uniunea Europeană, dar nu şi Statele Unite.