BNR a menţinut rata dobânzii cheie la 6,50% pe an

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 august 2026, a hotărât următoarele:

• Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;

• Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;

• Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, informează BNR.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând la 10,42 la sută, de la 10,85 la sută în luna mai. Descreşterea a fost determinată aproape integral de scăderile pronunţate înregistrate de preţurile LFO şi de preţul combustibililor - pe fondul ofertei mărite de legume şi fructe pe plan local şi al corecţiei descendente a cotaţiei petrolului -, ce au fost doar parţial contrabalansate ca influenţă de scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice, transmit oficialii BNR.

Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflaţiei a continuat să se mărească, de la 9,87 la sută în luna martie, date fiind creşterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele energie, combustibili şi preţuri administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, conform conducerii BNR.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se la 8,3 la sută în iunie 2026, de la 8,2 la sută în martie, ca urmare a influenţelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a dinamicii preţurilor unor importuri, inclusiv în condiţiile nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, precizează Banca Naţională a României.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a mărit în iunie 2026 la 9,2 la sută, de la 9,0 la sută în martie 2026, informează Consiliul de Administraţie al BNR.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a urcat la 9,8 la sută în iunie 2026, de la 8,5 la sută în martie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 8,6 la sută în iunie 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026, precizează BNR.

Noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025 (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică adâncirea moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului, potrivit sursei citate.

Se reconfirmă, de asemenea, scăderea la -1,2 la sută a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2026, de la 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, în condiţiile accentuării uşoare a contracţiei în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei, dar mai cu seamă ca efect al măririi considerabile a aportului negativ al variaţiei stocurilor, conform aceleiaşi surse.

În acelaşi timp, formarea brută de capital fix şi-a încetinit puternic creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, iar evoluţia exportului net şi-a înjumătăţit impactul expansionist în trimestrul I 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a temperat descreşterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor, transmite Banca Centrală.

Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026, asociată cu o relativă ameliorare a evoluţiei acesteia în trimestrul II în raport cu perioada similară a anului anterior, în condiţiile unor evoluţii omogene la nivelul componentelor majore ale cererii interne, dar mixte la nivelul sectoarelor majore ale economiei, informează oficialii BNR.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au atenuat uşor declinul în termeni anuali în trimestrul II 2026, iar cele auto-moto şi-au reaccelerat creşterea în intervalul aprilie-mai 2026. În acelaşi interval, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un amplu salt, în timp ce producţia industrială şi-a mărit semnificativ contracţia faţă de perioada similară a anului precedent, precizează Banca Naţională a României.

Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi reducă ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creştere relativ mai modestă faţă de trimestrul I 2026, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a stopat ajustarea descendentă faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent şi-a încetinit-o doar uşor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluţiei balanţelor veniturilor, afirmă Consiliul de Administraţie al BNR.

Pe piaţa muncii, noile date arată o încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai 2026, însoţită de o scădere uşoară a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4 la sută la care a urcat în trimestrul I. Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie indică un reviriment al intenţiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente, dar şi o restrângere mai pronunţată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, pentru ca variaţia costului unitar cu forţa de muncă din industrie să consemneze un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026, transmit oficialii BNR.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în iulie 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au stopat corecţia descendentă în debutul lunii şi s-au înscris apoi pe o traiectorie lent crescătoare, dar fluctuantă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut pe palierul mai înalt pe care s-a repoziţionat în ultima decadă a lunii mai, reducându-şi uşor oscilaţiile în iulie, inclusiv pe fondul acţiunii unor factori interni de natură sezonieră, iar raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la valorile crescute atinse în luna precedentă, în corelaţie cu evoluţia ratei de schimb a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale, conform sursei citate.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat vizibil ascensiunea în luna iunie 2026, ajungând la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în mai, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a înregistrat o creştere notabilă, după 5 trimestre de scădere continuă, iar cel al creditului în valută a continuat să se mărească relativ alert. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în iunie, la 66,8 la sută, de la 66,9 la sută în mai, potrivit BNR.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile, conform sursei menţionate.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor. Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi se va restrânge treptat ulterior, informează conducerea BNR.

Incertitudini şi riscuri notabile decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei electrice şi alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale, precizează Banca Naţională a României.

Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv, potrivit oficialilor BNR.

Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare, potrivit BNR.

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, transmite conducerea BNR.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, conform sursei citate.

Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 10 august 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, informează Consiliul de Administraţie al BNR.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse, transmit oficialii BNR.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare, conform sursei citate.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 13 august 2026, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 21 august 2026, la ora 15:00, potrivit BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 octombrie 2026, precizează sursa menţionată.