Bogdan Maioreanu(eToro): Seceta de pe Dunăre ar putea genera investiţii noi în sectorul energetic românesc

Starea actuală de alertă energetică din România, declanşată de debite scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar are potenţialul de a se repeta în anii următori. Guvernul a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-şi reducă consumul în orele de vârf. Armata pune în aplicare măsuri de urgenţă, inclusiv dinamitarea unei stânci şi scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menţine în funcţiune cel puţin unul dintre acestea. Criza actuală evidenţiază necesitatea investiţiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald şi mai ales într-o ţară în care aproape jumătate din producţia de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă până la sfârşitul lunii iulie 2026, cu aproape trei ori sub media sezonieră, forţând deja Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel naţional pentru luna august, avertizând că ţara ar putea pierde până la 20% din producţia de energie electrică şi a solicitat Ucrainei sprijin energetic de urgenţă. Centrala nucleară Paks din Ungaria operează la capacitate redusă şi se confruntă cu un risc similar de oprire, ceea ce confirmă faptul că este vorba de o problemă regională, nu de una izolată. Centralele hidroelectrice gigant de la Porţile de Fier, care deservesc România şi Serbia, funcţionează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.

Un aspect crucial este faptul că seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat, Europa fiind continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Raportul „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus a constatat că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie, iar anumite zone din Europa Centrală au trecut prin unul dintre cei mai secetoşi zece ani din istoria înregistrărilor, umiditatea solului atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani. Europa se încălzeşte de peste două ori mai repede decât media globală, ceea ce înseamnă că producţia de energie dependentă de cursurile de apă, precum răcirea centralelor nucleare şi energia hidroelectrică, se confruntă cu perturbări recurente, nu izolate.

Acest aspect este important, întrucât în ultimele 12 luni, până în mai 2026 energia hidroelectrică a fost principala sursă de energie regenerabilă din România, contribuind cu aproximativ un sfert la producţia totală de energie electrică. Energia nucleară urmează, asigurând aproape 19%, în timp ce energia eoliană şi cea solară contribuie cu aproximativ 12%, respectiv 9%. Combustibilii fosili reprezintă încă aproape o treime din mixul energetic al ţării, evidenţiind o dependenţă semnificativă de gaz şi cărbune. Dependenţa de gaz se situează la aproximativ 17%, iar cea de cărbune la aproape 11%. Ţara utilizează, de asemenea, unele importuri de energie electrică, care au reprezentat în medie 4,1%.

Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice. Autoritatea de reglementare română, ANRE estimează că ţara are nevoie de investiţii de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producţie, reţele, stocare şi interconexiuni transfrontaliere. Proiectele cheie, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noi unităţi nucleare, centrale pe gaz şi până la proiectele hidroenergetice amânate, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative şi procedurale. Conform documentului de politică al Forumului ASPEN-GMF Bucureşti 2025, modificările legislative frecvente şi intervenţiile imprevizibile au afectat încrederea investitorilor. De exemplu, principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani. O reglementare stabilă şi previzibilă este esenţială pentru a atrage capital la scară largă.

Europa se confruntă cu un blocaj tot mai mare în tranziţia sa energetică către surse verzi, cel puţin 120 GW din capacitatea planificată de energie regenerabilă fiind în pericol din cauza infrastructurii insuficiente a reţelei, potrivit unui raport al think-tank-ului Ember. România se numără printre ţările care anticipează cel mai mare volum de energie eoliană şi solară, dar care dispun de cele mai puţin pregătite reţele, alături de Austria, Bulgaria şi Polonia. La nivel continental, aproximativ jumătate dintre ţările care raportează date privind reţeaua nu dispun deja de capacitatea necesară pentru conectarea noilor surse de producţie a energiei electrice. Acest lucru evidenţiază o slăbiciune structurală şi nevoia urgentă de investiţii pentru creşterea capacităţii reţelei.

Situaţia actuală, generată de secetă, a obligat Guvernul României să solicite reduceri voluntare ale consumului de energie electrică atât din partea companiilor, cât şi a populaţiei. De asemenea, ar putea forţa politicienii să acţioneze mai rapid în forurile legislative pentru a simplifica legislaţia care poate asigura stabilitatea energetică a României. Pentru investitori, concluzia principală ar putea fi că stresul hidrologic determinat de schimbările climatice reprezintă un risc recurent, nu un eveniment izolat. Acest lucru poate accelera direcţionarea capitalului către tipul de investiţii care pot spori stabilitatea şi proteja sistemul energetic împotriva şocurilor hidrologice care, dacă tendinţa actuală de încălzire se menţine, probabil se vor mai repeta.