Bugetul Franţei a fost adoptat, în urma respingerii moţiunilor de cenzură

Guvernul francez condus de premierul Sebastien Lecornu a reuşit luni adoptarea bugetului pentru anul în curs, după ce a supravieţuit celor două moţiuni de cenzură depuse împotriva sa, potrivit Agerpres.

Moţiunile au fost introduse după decizia executivului de a recurge la o procedură fără vot parlamentar pentru a impune adoptarea bugetului, notează Agerpres.

Bugetul a fost adoptat în cele din urmă cu preţul unor concesii făcute socialiştilor, conform Agerpres.

Prima moţiune de cenzură, introdusă de formaţiuni în principal de stânga, cu excepţia Partidului Socialist, a întrunit 260 de voturi în legislativ, fără a atinge pragul de 289 necesare demiterii guvernului, relatează Agerpres.

Cea de-a doua moţiune, iniţiată de extrema dreaptă, a strâns doar 130 de voturi, potrivit Agerpres.

Premierul Sebastien Lecornu a recurs la un mecanism constituţional similar angajării răspunderii pentru a ocoli un vot în parlament asupra legii bugetului, transmite Agerpres.

Această procedură a expus însă guvernul la depunerea moţiunilor de cenzură, mai notează Agerpres.

Lipsit de sprijin majoritar în parlament, guvernul Lecornu a acceptat o serie de cereri ale Partidului Socialist, inclusiv creşterea cheltuielilor sociale şi majorarea impozitelor pentru companii, conform Agerpres.

Una dintre concesii vizează impozitul excepţional aplicat marilor companii, precizează Agerpres.

Prevăzut iniţial să se aplice doar în anul 2025, acest impozit va fi menţinut şi în 2026, potrivit Agerpres.

Taxarea va fi de 20,6% pentru companiile cu venituri cuprinse între 1,5 şi 3 miliarde de euro şi de 41,2% pentru cele cu venituri de peste 3 miliarde de euro, relatează Agerpres.

După ce în 2025 Franţa a înregistrat un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, autorităţile au identificat necesitatea adoptării unor măsuri de austeritate, notează Agerpres.

Guvernul a prezentat anul trecut planuri în acest sens, care s-au lovit de opoziţia societăţii şi au amplificat nemulţumirea populară faţă de clasa politică, potrivit Agerpres.

Nemulţumirea publică îl vizează în special pe preşedintele Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate a coborât la cel mai scăzut nivel de la preluarea mandatului în 2017, conform Agerpres.

Pentru anul în curs, guvernul francez şi-a asumat reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB, transmite Agerpres.

Această traiectorie bugetară ar urma să permită atingerea unui deficit de 2,8% din PIB în anul 2029, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene, mai precizează Agerpres.