Statele Unite ale Americii se bazează în fiecare an pe investitori pentru finanţarea datoriei în creştere, care se ridică la 38,6 trilioane de dolari în februarie 2026.
Atât investitorii interni, cât şi străini cumpără această datorie, cei externi deţinând obligaţiuni de trezorerie americane într-un total record de 9,4 trilioane de dolari, conform visualcapitalist.com. Deşi datoria americană este rentabilă datorită randamentelor sale ridicate în prezent, unele ţări, precum China, şi-au vândut deţinerile de obligaţiuni de trezorerie americane.
Sursa citată prezintă un clasament al ţărilor care sunt cei mai mari 20 de cumpărători şi vânzători de titluri de stat americane din noiembrie 2024 până în noiembrie 2025, pe baza datelor Departamentului Trezoreriei SUA.
• Europa şi Japonia conduc achiziţiile de titluri de stat americane
Principalele ţări care au cumpărat obligaţiuni de trezorerie americane din noiembrie 2024 până în noiembrie 2025, atât în ceea ce priveşte valoarea în dolari americani, cât şi variaţia procentuală a deţinerilor lor, sunt Marea Britanie, Belgia şi Japonia, fiecare cu achiziţii ce depăşesc 115 miliarde de dolari. Regatul Unit a condus aceste achiziţii, cu aproape 122 de miliarde de dolari (+16% anual), urmat de Belgia (119,7 miliarde de dolari; + 33%) şi Japonia (115,5 miliarde de dolari; +11%). Canada şi Norvegia se plasează pe locurile patru şi cinci, cu 99,8 miliarde de dolari (+27%), respectiv 56,3 miliarde de dolari (+35%). Împreună, aceste cinci ţări au reprezentat aproximativ 65% din totalul achiziţiilor de 786 de miliarde de dolari.
Sursa citată menţionează că, în cazul Belgiei, creşterea de 33% este în mare parte tehnică: Bruxelles-ul găzduieşte Euroclear, casă de compensare care deţine obligaţiuni în numele investitorilor din Europa. Prin urmare, numărul poate indica unde este deţinută datoria, mai degrabă decât cine a achiziţionat-o efectiv. Aceeaşi logică se aplică şi altor centre financiare, precum Regatul Unit, Insulele Cayman şi Luxemburg.
În clasamentul menţionat, locurile 6-10 arată astfel: Franţa (43,5 miliarde de dolari; +13%), Emiratele Arabe Unite (30,3 miliarde de dolari; +41%), Taiwan (26,5 miliarde de dolari; +9%), Insulele Cayman (22,1 miliarde de dolari; +5%), Israel (20,2 miliarde de dolari; +23%).
• China, Brazilia şi India conduc vânzările de obligaţiuni de titluri americane
China a renunţat la 86 de miliarde de dolari în obligaţiuni de trezorerie americane, reprezentând o scădere anuală de 11%, care continuă reducerea multianuală a deţinerilor de datorii SUA, pe măsură ce Beijingul îşi diversifică rezervele în aur şi alte active, potrivit sursei citate.
Alte ţări BRICS, precum Brazilia şi India, şi-au redus, de asemenea, deţinerile cu un total de peste 108 miliarde de dolari. Brazilia a vândut titluri de 60,8 miliarde de dolari (-27%), India- de 47,5 miliarde de dolari (-20%). Această mişcare reflectă parţial eforturile guvernelor de a-şi apăra propriile monede, dar ar putea indica şi o tendinţă continuă de dedolarizare.
După cele trei ţări menţionate, până la poziţia a zecea, clasamentul arată astfel: Insulele Virgine Britanice (-39 de miliarde de dolari; -32%), Bahamas (-13,8 miliarde de dolari; -35%), Mexic (-13,3 miliarde de dolari; -13%), Hong Kong (-9,8 miliarde de dolari; -4%), Africa de Sud (-6,35 miliarde de dolari; -39%), Indonezia (-4,86 miliarde de dolari; -14%), Olanda (-4,75 miliarde de dolari; -6%).
• Ponderea Chinei în titlurile de trezorerie americane - la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani
China îşi reduce continuu deţinerile de datorie publică americană, iar o postare a furnizorului de analize The Kobeissi Letter, pe reţeaua X, arată că ponderea ţării asiatice în totalul deţinerilor străine de titluri americane a ajuns la 7,3%, cel mai scăzut nivel din 2001 până în prezent, conform economictimes.indiatimes.com. Această pondere era mult mai mare înainte - de 28,8% în iunie 2011, spre exemplu, ceea ce înseamnă că a scăzut cu aproximativ 21,5 puncte procentuale de atunci.
China deţine în prezent aproximativ 683 de miliarde de dolari în obligaţiuni de trezorerie americane, cel mai scăzut nivel de după 2008. Aceasta înseamnă că ţara din Asia a vândut aproximativ jumătate din obligaţiunile americane pe care le-a cumpărat între 2000 şi 2010. În acelaşi timp, China a cumpărat aur în loc de obligaţiuni. Numai în ianuarie, banca centrală a Chinei a cumpărat o tonă de aur, marcând a 15-a lună consecutivă de achiziţii de aur. Rezervele totale de aur ale Chinei ating acum un record de 2.308 tone, potrivit sursei menţionate. Experţii spun că acest lucru arată clar că statul chinez se îndepărtează de obligaţiunile de trezorerie americane şi se îndreaptă spre aur.
Deţinerile Chinei de datorii americane au atins un vârf în 2013, iar micşorarea continuă a acestora este cauzată de reducerea dependenţei financiare a Beijingului de Statele Unite. Oficialii din domeniu spun că acest lucru ajută şi la reducerea riscului în cazul în care pieţele devin instabile.
Un alt motiv al reducerilor îl reprezintă tensiunile politice dintre SUA şi China privind comerţul, tehnologia şi Taiwanul. China este, de asemenea, îngrijorată pentru că, în 2022, SUA şi aliaţii săi au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei, după invazia Ucrainei. China se teme că o acţiune similară s-ar putea întâmpla cu activele sale în dolari, în situaţii extreme.
Deţinerile străine totale de obligaţiuni ale Trezoreriei SUA au crescut la un nivel record de 9,4 trilioane de dolari.


















































Opinia Cititorului