Cazul „ambulanţa” readuce în discuţie necesitatea unei legi împotriva dezinformării

Atacul asupra unui echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj, produs pe fondul unor informaţii false distribuite pe reţelele sociale, a relansat dezbaterea privind necesitatea unor măsuri legislative împotriva dezinformării şi manipulării online. Mai mulţi politicieni, între care fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, şi ministrul Apărării, Radu Miruţă, au cerut intervenţia autorităţilor, în contextul în care un echipaj medical aflat în misiune a fost atacat cu bâte, topoare şi pietre. Medicii fuseseră chemaţi să acorde îngrijiri unui pacient din localitatea Recea Cristur, judeţul Cluj, însă au fost atacaţi după ce pe TikTok au fost propagate zvonuri potrivit cărora o „ambulanţă fură copii”. Şoferul autosanitarei a fost rănit la ochi de cioburile geamului spart şi a fost operat. Poliţiştii au identificat mai multe persoane implicate în atac, iar trei tineri, cu vârste de 18, 22 şi 24 de ani, toţi din comuna Recea-Cristur, au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

• Alexandru Rogobete: „O dezinformare din lumea virtuală a ajuns să pună vieţi în pericol”

Fostul ministru al Sănătăţii şi deputatul social-democrat Alexandru Rogobete a afirmat că incidentul demonstrează modul în care informaţiile false distribuite online pot produce consecinţe directe în lumea reală. „O dezinformare din lumea virtuală a ajuns să pună vieţi în pericol în lumea reală”, a scris Rogobete pe Facebook. Acesta a transmis un mesaj de solidaritate către angajaţii serviciilor de ambulanţă şi ai unităţilor SMURD şi a susţinut că personalul medical trebuie protejat în exercitarea atribuţiilor. „Oameni buni, ambulanţa nu vine să vă fure copiii. Ambulanţa vine să vă salveze viaţa!”, a transmis fostul ministru. Rogobete a făcut referire şi la modificările legislative adoptate recent de Camera Deputaţilor, despre care afirmă că sporesc protecţia personalului medical şi înăspresc pedepsele pentru agresorii acestuia. Potrivit acestuia, noile prevederi stabilesc pedepse de la unu la cinci ani de închisoare pentru lovire sau alte violenţe, de la doi la şapte ani pentru vătămare corporală şi de până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat, aflat în exercitarea atribuţiilor sau în legătură cu acestea. Protecţia este extinsă şi asupra membrilor familiilor acestora. Fostul ministru consideră însă că protecţia juridică nu este suficientă în lipsa unor măsuri împotriva dezinformării. „Accesul la informaţie nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună”, a mai transmis Rogobete.

• Oana Gheorghiu: „Avem nevoie de o lege puternică”

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susţine, la rândul său, că incidentul din judeţul Cluj evidenţiază necesitatea unei legislaţii mai ferme privind dezinformarea şi manipularea online. „Ambulanţele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării şi manipulării online”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook. Atacul asupra echipajului medical a determinat reacţii din partea mai multor politicieni şi reprezentanţi ai sistemului medical, care au atras atenţia asupra riscurilor generate de propagarea rapidă a informaţiilor false pe platformele sociale.

• Emil Boc cere educaţie digitală şi controlul algoritmilor

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a condamnat atacul şi a susţinut că, dincolo de sancţionarea celor vinovaţi, autorităţile trebuie să trateze cauzele care permit răspândirea unor asemenea informaţii. Fostul premier a pus accentul pe educaţie şi pe dezvoltarea gândirii critice, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor sociale.

„Trebuie să reflectăm asupra unor probleme din societatea românească”, a transmis Emil Boc, referindu-se la ignoranţă, lipsa educaţiei şi incapacitatea unor persoane de a face diferenţa între informaţiile reale şi cele false. În opinia sa, educaţia digitală trebuie să devină o necesitate la orice vârstă, astfel încât utilizatorii reţelelor sociale să poată diferenţia mai uşor între realitate şi ficţiune. Boc consideră, de asemenea, că este necesar un control mai strict al algoritmilor de inteligenţă artificială şi al conţinutului distribuit online, iar aceste probleme ar trebui să intre în atenţia legiuitorilor atât la nivel naţional, cât şi european. „Trebuie cu adevărat reglementat conţinutul de pe reţele sociale. Nu cred că interzicerea este soluţia”, a afirmat primarul municipiului Cluj-Napoca, susţinând că responsabilitatea pentru controlul conţinutului revine şi proprietarilor platformelor digitale.

• Radu Miruţă cere adoptarea legii împotriva dezinformării

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a cerut preşedintelui Camerei Deputaţilor, social-democratul Sorin Grindeanu, să introducă pe ordinea de zi proiectul de lege privind combaterea dezinformării. Miruţă susţine că proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat şi este în prezent blocat la Camera Deputaţilor. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat şi este blocată la Camera Deputaţilor”, a scris ministrul Apărării pe Facebook. Potrivit acestuia, atacul asupra ambulanţei arată că fenomenul nu mai poate fi tratat doar ca o problemă legată de informaţiile false distribuite pe internet. „Aici nu mai vorbim doar despre o ştire falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieşit din telefon şi a ajuns în stradă, transformându-se în violenţă împotriva unor oameni aflaţi într-o misiune de salvare”, a afirmat Radu Miruţă. Ministrul consideră că amploarea internetului face dificilă combaterea individuală a fiecărui caz de dezinformare prin sesizări către autorităţile competente. În opinia sa, algoritmii care propagă dezinformarea ar trebui contracaraţi prin soluţii tehnologice similare, iar aceste mecanisme trebuie transpuse în legislaţie fără afectarea libertăţii de exprimare. Miruţă i-a cerut lui Sorin Grindeanu să introducă proiectul pe agenda Camerei Deputaţilor şi a transmis că prevederile pot fi amendate prin contribuţia tuturor formaţiunilor parlamentare.

• Ministerul Sănătăţii condamnă atacul

Ministerul Sănătăţii a condamnat atacul asupra echipajului Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj şi a solicitat instituţiilor competente să manifeste fermitate în gestionarea unor astfel de situaţii. Incidentul a avut loc după propagarea pe reţelele sociale a unor zvonuri privind existenţa unei presupuse „ambulanţe care fură copii”. Informaţiile false au fost urmate de un atac asupra personalului medical, ceea ce a transformat dezinformarea online într-un incident cu consecinţe fizice asupra unor persoane aflate în exercitarea atribuţiilor. Cazul readuce astfel în prim-plan problema raportului dintre libertatea de exprimare, responsabilitatea platformelor digitale şi necesitatea unor mecanisme eficiente pentru combaterea conţinutului fals sau manipulator care poate genera comportamente violente în lumea reală.