Inteligenţa artificială ar putea majora productivitatea Europei cu aproximativ 1% în următorii cinci ani, dar, în acelaşi timp, s-ar putea să accentueze inegalităţile, să pună presiune asupra reţelelor electrice şi să crească dependenţa de tehnologiile străine, potrivit unui document al Fondului Monetar Internaţional citat de Reuters.
Documentul a fost pregătit pentru reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, desfăşurată la Dublin în perioada 18-19 septembrie, iar FMI avertizează că beneficiile şi costurile vor fi distribuite inegal între ţări, regiuni şi angajaţi, explică sursa.
Fondul consideră că finalizarea pieţei unice europene ar contribui la răspândirea mai uniformă a tehnologiei şi a beneficiilor sale în cele 27 de state membre, iar analiza recentă a fost preluată de preşedintele BCE Mario Draghi şi de Comisia Europeană, care au avertizat că fragmentarea pieţelor de capital limitează investiţiile şi inovarea, adaugă Reuters.
FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajaţii din economiile europene avansate lucrează în profesii expuse inteligenţei artificiale, iar beneficiile ar putea fi resimţite în principal de ţările mai bine pregătite pentru această tehnologie, potrivit sursei.
O altă problemă este consumul de energie al centrelor de date, care utilizează deja aproximativ 3% din electricitatea consumată pe continent, iar acest necesar ar urma să crească puternic odată cu extinderea inteligenţei artificiale, mai ales în zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris şi Dublin, potrivit Reuters.
FMI recomandă investiţii în infrastructura electrică transfrontalieră şi o integrare mai profundă a pieţei europene a energiei, iar fondul avertizează şi asupra apariţiei unei noi dependenţe strategice pentru Europa, deoarece SUA şi China domină dezvoltarea modelelor de inteligenţă artificială, iar Europa va avea nevoie de investiţii semnificative în propria industrie AI, încheie Reuters.

























































Opinia Cititorului