Politico: Germania şi Canada se luptă pentru şefia Comitetului Militar al NATO

Generalul german Carsten Breuer şi generalul canadian Jennie Carignan se confruntă pentru a deveni următorul preşedinte al Comitetului Militar al NATO, într-un vot care va avea loc sâmbătă la Copenhaga, potrivit Politico.

Comitetul Militar al NATO este cea mai înaltă autoritate militară a alianţei, iar cei 32 de şefi ai apărării vor alege noul preşedinte într-un scrutin secret, iar votul va contribui la modelarea modului în care alianţa se pregăteşte pentru o posibilă incursiune rusă şi navighează tensiunile transatlantice persistente, explică sursa.

Janne Kuusela, secretar permanent la Ministerul Apărării din Finlanda, a declarat că „NATO este într-un moment decisiv şi într-o situaţie solicitantă - există un război convenţional de amploare în Europa, iar NATO se transformă din nou într-o alianţă mai robustă, mai europeană”, adăugând că „acest lucru înseamnă că avem nevoie de cei mai buni oameni posibili pentru aceste funcţii”, potrivit Politico.

Deşi puţin cunoscut, Comitetul Militar al NATO este cea mai înaltă autoritate militară a alianţei, iar preşedintele este aşteptat să ofere consiliere militară onestă aliaţilor, să supravegheze zeci de grupuri de lucru ale personalului militar NATO şi să faciliteze consensul în formularea consilierii militare, adaugă sursa.

Eleonora Russell, purtătoarea de cuvânt a fostului preşedinte, amiralul Rob Bauer, a declarat că funcţia este una „foarte complexă”, deoarece necesită câştigarea simultană a încrederii atât a conducerii militare, cât şi a celei politice din cadrul alianţei, fără a lua parte, iar ea a subliniat că „trucul este că trebuie să fii un ascultător extrem de bun, dar apoi trebuie să ai şi o coloană vertebrală foarte puternică”, potrivit Politico.

Generalul german Breuer, anunţat de Berlin ca candidat în februarie, este văzut ca favorit, potrivit unui diplomat NATO şi a doi oficiali europeni de securitate naţională, iar Berlinul este acum principalul cheltuitor european pentru apărare, iar SUA au îndemnat anterior Germania spre roluri de conducere în alianţă, în timp ce relaţiile bilaterale tensionate dintre Ottawa şi Washington ar putea face candidatura Carignan mai dificilă, adaugă sursa.

Un alt oficial militar a declarat că „ambii candidaţi sunt lideri militari excepţionali”, dar s-a întrebat dacă astăzi este mai important să ai un european la conducere, având în vedere efortul alianţei de a determina continentul să preia controlul asupra propriei apărări, denumit NATO 3.0, potrivit Politico.

Campania este enigmatică şi are loc cu uşile închise, până la votul secret, deoarece „întregul scop al acestui lucru este de a fi un grup militar de profesionişti care au încredere unii în alţii”, a declarat Russell, adăugând că „la nivel militar ai nevoie de o loialitate nemărginită, iar dacă ştii exact cine a votat pentru tine şi cine nu, atunci pierzi asta”, explică sursa.

Pentru a asigura această loialitate, numărătoarea voturilor se va opri odată ce se atinge o majoritate de 17 voturi, lăsând rezultatul real necunoscut, a declarat un oficial NATO, iar unii şefi ai apărării sunt sub instrucţiuni stricte din partea ministerelor lor să voteze pentru un candidat, în timp ce alţii pot decide singuri, adaugă Politico.

Următorul preşedinte al Comitetului Militar este aşteptat să preia funcţia de la amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone în iulie anul viitor, încheie sursa.