CC Tax Advisory avertizează, într-un comuncat remis redacţiei, asupra unei noi „bule fiscale” generate de comportamentul anticipativ al mediului privat, care accelerează distribuirea dividendelor pentru a evita noile poveri fiscal.
Potrivit sursei citate:
„Anunţata creştere a impozitului pe dividende la 16% începând cu 1 ianuarie 2026 începe deja să-şi producă efectele, printr-un fenomen psihologic predictibil: antreprenorii au accelerat distribuirea dividendelor încă din acest moment, atât pentru anul 2024, cât şi pentru perioada aferentă din 2025.
Această reacţie anticipativă va genera o creştere artificială a încasărilor bugetare din impozitul pe dividende, dar mai ales din CASS - contribuţia la sănătate datorată odată cu plata dividendelor. Cota CASS este în prezent de 10%, aplicabilă la o bază anuală care depăşeşte 6, 12 sau 24 salarii minime, în funcţie de nivelul veniturilor obţinute. În cazul dividendelor distribuite în 2025, această contribuţie devine semnificativă pentru multe categorii de antreprenori şi investitori individuali”.
Drd. Cornelia Năstase, fondator şi CEO, CC Tax Advisory a declarat: „ Asistăm la un nou episod de finanţare anticipată pe bază de frică. Statul încasează mai mult în 2025, dar aceste venituri sunt doar aparent sustenabile. Ele reprezintă un efect de bulă fiscală - în 2026, acelaşi volum de dividende nu va mai exista, pentru că au fost deja distribuite, iar încasările din CASS aferente acestor sume se vor diminua drastic. Vedem cum se repetă un tipar familiar: statul stimulează involuntar un comportament fiscal anticipativ, fără să aibă o strategie coerentă pe termen mediu. Antreprenorii trag concluziile logice: dacă vine o majorare, mai bine retrag dividendele acum. Încasările cresc artificial în 2025, dar în 2026 vom avea o gaură fiscală şi, posibil, un pretext pentru alte ajustări neanunţate, în special pe zona CASS - unde nu vedem niciun plan real de reformă.”
Sursa citată concluzionează: „Acest fenomen se adaugă unei serii de mecanisme fiscale prin care statul îşi asigură lichiditate imediată fără a construi politici fiscale sustenabile. Un exemplu notabil este cel al contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică, declarat neconstituţional de Curtea Constituţională - un supraimpozit de 100%, gândit pentru a aduce bani la buget, cu riscul de a fi respins ulterior în justiţie. Logica pare aceeaşi: impunere, încasare, şi abia apoi are loc o confruntare cu realitatea juridică sau economică. Între timp, mediul privat îşi schimbă radical comportamentul pentru a evita noi poveri fiscale”.
Opinia Cititorului