Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri că modificările aduse Legii privind libertatea religioasă şi regimul cultelor sunt constituţionale, respingând astfel sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan, potrivit Agerpres.
La jumătatea lunii iulie 2025, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu o lege care modifică şi completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin care se sancţionează „exercitarea fără drept a profesiei de rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”, a informat Agerpres.
Parlamentul a transmis pe 28 iunie 2025 preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, conform Agerpres.
Legea, iniţiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, introduce modificări importante, printre care: la articolul 23, alineatul (4): „(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare” şi la articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11): „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”, transmite Agerpres.
Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat: „Până în prezent nu au fost adoptate măsuri legislative pentru organizarea concursului de admitere directă în magistratură, iar Consiliul nu a fost înştiinţat de ce o derogare în domeniul justiţiei nu este posibilă, astfel cum s-a procedat în celelalte domenii, precum cel al sănătăţii sau al educaţiei”.
De asemenea, şeful statului a arătat: „Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte. (...) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură 'să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte'”, a mai explicat Nicuşor Dan, conform Agerpres.
Preşedintele a mai atras atenţia că: „În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma 'altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte', utilizată în formularea art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege”, conform Agerpres.
Curtea Constituţională a respins aceste argumente şi a confirmat aplicabilitatea prevederilor care incriminează exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale la solicitarea cultelor, precizează Agerpres.














































Opinia Cititorului