Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”

CEL MAI BUN AN AGRICOL DIN ISTORIA NOASTRĂRomânia - campioană europeană la porumb

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură /

România - campioană europeană la porumb

KeysFin: 8 miliarde euro - cifra de afaceri din agricultura autohtonă

Rezultatul record - temperat de problemele majore din sectorul creşterii animalelor

Baciu, LAPAR: "Culturile de grâu, orz şi rapiţă de anul viitor - compromise, din cauza secetei"

Ţara noastră înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, după cum arată experţii din domeniu. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde euro, potrivit analiştilor de la KeysFin.

Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Acest lucru înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare decât cea de anul trecut.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, confirmă că vom fi pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb. Oficialul a afirmat în mai multe ocazii că ţara noastră a avut, anul acesta, producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui. În opinia domniei sale, "România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei", pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

Producţiile nete istorice din sectorul agricol au condus la căderea preţurilor cerealelor, după cum ne-a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit domniei sale, dacă un kg de floarea soarelui costa 1,3 lei la începutul anului, după anunţarea producţiei record acest preţ a scăzut la 1,1-1 lei/kg. În acelaşi timp, preţul porumbului a coborât de la 58-59 de bani la 52 de bani pentru un kg. "Cât priveşte grâul, nici nu mai vorbesc, pentru că în această perioadă nici măcar nu se mai fac tranzacţii cu grâu", a adăugat Laurenţiu Baciu.

Preşedintele LAPAR ne-a spus că, pentru anul viitor, culturile de grâu, orz şi rapiţă sunt compromise, precizând: "Din cauza secetei, este dezastru în agricultură. Pentru ca o cultură de cereale să reziste peste iarnă, trebuie să îndeplinească unele condiţii, de obicei până în 15 octombrie. În schimb, până în momentul de faţă, nici măcar nu au răsărit aces­te culturi. Chiar dacă vor răsări mâine, ele sunt compromise, nu vor rezista intemperiilor iernii. În opinia mea, vom face doar 2000-3000 de kg la hectar, ceea ce înseamnă aco­perirea a doar 40% din cheltuieli".

Performanţa spectaculoasă din agricultură se datorează investiţiilor majore din sector

Potrivit analiştilor de la KeysFin, performanţa spectaculoasă din sectorul agricol se datorează investiţiilor majore din acest sector: "S-au făcut investiţii semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut paşi uriaşi spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an".

Sursele citate subliniază că, în agricultura românească, activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură.

În acelaşi timp, avem peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri) care se ocupă de creşterea animalelor, iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 de companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% faţă de 2016, la nivelul de 35 miliarde lei. Pentru anul în curs se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde lei.

"Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor", afirmă experţii.

Aceştia arată că, dincolo de criza pes­tei porcine, interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor. Astfel, numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246. Mai mult, în primele şapte luni din acest an au fost înfiinţate 1.450 de companii noi (înregistrându-se un avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

Sursele citate mai arată: "Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta".

Experţii atrag atenţia, însă, că, deşi per ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc. poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri: "În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.".

Numărul angajaţilor din agricultură a crescut cu 6% faţă de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Interesant este şi faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea  muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

Şi în agricultură, asemeni celorlalte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult, explică analiştii.

Cele mai mari afaceri din agricultura noastră - în Timiş, Călăraşi, Constanţa, Buzău şi Satu Mare

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare (cu afaceri de câte 1,6 miliarde lei fiecare).

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Această companie este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield Romania SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

Accesul dificil la finanţare - una dintre provocările sectorului agricol

Sectorul agricol nu este scutit de provocări, acestea începând cu accesul dificil la finanţare şi efectele blocajului financiar. Astfel, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că sunt multe firme care nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar, potrivit surselor citate.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Totodată, agricultura se află pe locul trei după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

Analiştii KeysFin subliniază: "Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013, la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde lei reprezintă restanţe de peste un an, care înseamnă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017".

KeysFin: "40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare"

Potrivit datelor ONU, dacă în anul 1960 de pe suprafaţa cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe acelaşi hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni.

Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050 producţia agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global.

Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potenţialul pământului, trebuie privită însă cu mare atenţie, afirmă analiştii de la KeysFin, menţionând: "Într-o analiză anterioară vorbeam de faptul că exploatarea fără limite a terenurilor ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare".

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii.

"Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare", afirmă experţii citaţi.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul Româ­niei, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Anul trecut, ţara noastră a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb recolta "a sărit" la 14,5 milioane de tone, cu o medie de aproape 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar. Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Firmele straine care detin suprafete foarte mari de teren in Romania sunt in principal autoarele acestei performante, pentru ca au bani si tehnologie. Mama natura a dat si ea o mana de ajutor in special la porumb...

    Porumbul este una din plantele care consuma toate mineralele din sol, fara sa aduca vreun aport pentru culturile viitoare.

    Nu nici o fericire sa ai productie record la cultura porumbului. 

    Tarile europene stiu acest lucru si lasa tarile bananiere ca Romania sa-si saboteze singure potentialul agricol, cu productii de plante nevaloroase, pentru a-si proteja propriile ferme.

    1. Ai dreptate taranoiule! de ce-ti spui tractoristul? ti-e rusine sa-ti arati originea?.

      Cand satele erau pline de oameni si de animale, terenurile erau "gunoite" - asa se spunea, cu gunoi de grad, adica ingrasamant natural; acuma firmele straine/samsarii care au pus mana pe terenurile agricole, folosesc ingrasamintenchimice (adica, agricultura intensiva ) care, in curand va secatui pamanturile Romaniei. Concomitent si cetatenii Romaniei.  

    Ministrul Agriculturii, Petre Daea, confirmă că vom fi pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb.

    Daea suntem noi numiti mamaligari!. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

23 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1145
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3849
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.5738

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie