Centrul de Formare APSAP: 7 din 10 tineri din România sunt captivi pe TikTok

Tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani sunt prezenţi online, dar nu acolo unde contează pentru carieră, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Şapte tineri din 10 folosesc reţeaua TikTok, dar când vine vorba de reţele profesionale, interesul scade dramatic: doar 37,06% au cont pe LinkedIn, comparativ cu 72% cu vârsta 26-40 de ani care au cont pe această platformă, arată un studiu al Centrului de Formare APSAP, cel mai mare centru de cursuri de formare şi pregătire profesională din ţară.

Centrul de Formare APSAP a realizat un studiu, pe un eşantion de 1.211 respondenţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 ani, din mediul urban şi rural, care oferă o imagine detaliată asupra modului în care românii folosesc reţelele sociale. Analiza dezvăluie nu doar diferenţe între platformele alese, ci şi diferenţe semnificative între tipurile de conţinut preferate şi distribuite, în funcţie de vârstă şi gen.

"Practic, putem concluziona că scrolling-ul bate networking-ul, iar viitorul profesional poate să mai aştepte. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani fac parte din generaţia care a crescut alături de tehnologie, s-au născut în era digitală şi pot fi numiţi nativi digitali. Aceşti tineri sunt obişnuiţi cu tehnologia, iar pentru ei, interacţiunea cu platformele online este intuitivă, consumă rapid şi frecvent conţinut vizual şi preferă interacţiunea online în detrimentul celei faţă în faţă”, declară Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.

Pentru imigranţii digitali, respectiv persoanele care au fost expuse la tehnologia digitală mai târziu în viaţă şi care nu au crescut în această realitate conectată, platformele profesionale precum LinkedIn au o relevanţă mult mai mare, iar utilizarea lor pentru networking profesional şi dezvoltare este semnificativ mai frecventă comparativ cu tinerii. În general, aceştia au o relaţie mai formală cu tehnologia, iar adaptabilitatea la noi platforme şi tipuri de conţinut este mai scăzută decât în cazul nativilor digitali.

Potrivit sursei, când vine vorba de reţele sociale, nivelul de studii influenţează semnificativ platforma unde petrec timpul online. Aproape 6 din 10 absolvenţi de liceu sunt captivi în platforma TikTok, dar doar 22% au făcut pasul spre LinkedIn. La polul opus, 40% dintre cei cu studii postuniversitare sunt activi pe platformele de networking, semn că pentru ei viitorul profesional contează mai mult decât trendurile virale. Cu alte cuvinte, educaţia nu doar că deschide minţi, dar şi schimbă algoritmul preferinţelor digitale.

Doar 10% din tineri mai consideră televiziunea o sursă relevantă de informare

Peisajul mediatic s-a schimbat mai ales în ultimul an, iar modul în care oamenii aleg să se informeze reflectă această transformare. Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP arată că 5 din 10 tineri îşi iau informaţiile despre evenimentele social-politice de pe reţelele sociale, în timp ce doar 2 din 10 persoane cu vârsta între 41 şi 50 de ani recurg la această metodă, preferând în continuare televiziunea şi site-urile consacrate ca sursă principală de informare.

"Fenomenul este extins la nivel european. Reţelele sociale au preluat ştafeta în materie de informare, iar televiziunea clasică pare condamnată la irelevanţă. Un studiu al Parlamentului European din 2024 arată că 42% dintre tinerii între 16 şi 30 de ani îşi iau informaţiile socio-politice de pe social media, în timp ce televiziunea mai supravieţuieşte pe locul secund, cu 39%, fiind preferată în special de cei din segmentul 25-30 de ani.

Însă datele din studiul APSAP, realizat la finalul aceluiaşi an, confirmă o realitate şi mai crudă pentru televiziune, cel puţin în România: doar 10% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani o mai consideră o sursă relevantă de informare. Restul şi-au mutat atenţia definitiv în online. Pe scurt, televizorul a devenit decor, iar ştirile se consumă acum prin scroll, nu prin telecomandă”, declară Anca Başturea, specialist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Un alt aspect analizat în studiul nostru este timpul petrecut zilnic pe reţelele sociale. 76% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 30 de ani recunosc că petrec între 2 şi 4 ore zilnic pe platformele sociale. Astfel, tinerii ajung să petreacă aproape o zi pe săptămână doar pe reţelele sociale. În contrast, doar 6% dintre persoanele cu vârsta de peste 50 de ani petrec acelaşi interval de timp pe social media, subliniind diferenţele de comportament digital între generaţia nativilor digitali şi a imigranţilor digitali.

Conform comunicatului, dacă am face o comparaţie între rezultatele obţinute într-un studiu realizat de Uniunea Europeană în anul 2023 privind identificarea conţinutului fals şi verificarea veridicităţii informaţiilor accesate online şi rezultatele studiului nostru observăm că 70% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani consideră că pot identifica fake news, faţă de 36% media europeană. Diferenţa destul de mare între români şi media europeană ne surprinde şi ne confirmă că avem tendinţă crescută de valorizare excesivă în raport cu populaţia din Europa.

Algoritmii platformelor sociale sunt concepuţi pentru a personaliza conţinutul afişat, în funcţie de profilul utilizatorului, interacţiunile pe care le are în mediul online şi preferinţele sale. În cazul celor care întâmpină dificultăţi în identificarea ştirilor false, acest mecanism poate contribui la consolidarea anumitor convingeri, prin expunerea repetată la un anumit tip de conţinut. Astfel, utilizatorii pot ajunge să vadă mai ales informaţii care le confirmă opiniile existente, reducând contactul cu perspective variate sau chiar opuse, astfel ajungându-se la întărirea unor idei care se transformă în convingeri.

Pentru a naviga mai eficient în spaţiul digital, dezvoltarea gândirii critice şi a abilităţilor de verificare a informaţiilor devine esenţială. Creşterea gradului de conştientizare asupra modului în care funcţionează algoritmii şi a impactului acestora poate ajuta utilizatorii să îşi formeze opinii mai echilibrate, să ia decizii informate şi să dezvolte alte abilităţi precum: recunoaşterea manipulării emoţionale (titluri senzaţionale), analizarea imaginilor şi a videoclipurilor cu ajutorul unor "unelte”.

Potrivit comunicatului, 9 din 10 români utilizează o metodă de protecţie pentru securitatea telefonului, indiferent de gen, vârstă sau statutul marital, motivând nevoia de securitate (date bancare), de autonomie şi control, de limite şi chiar frica de abuz. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relaţie permit partenerului să aibă acces la telefonul mobil. În schimb, aproape 90% dintre persoanele singure afirmă că nimeni nu are acces la telefon, cu excepţia membrilor familiei.

Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP oferă o imagine complexă a modului în care români "interacţionează” cu mediul online. Preferinţa tinerilor pentru platforme de divertisment precum TikTok, diferenţele între sursele de informare în funcţie de mediul de provenienţă şi discrepanţele dintre tipurile de conţinut distribuit şi consumat sunt factori care ar putea influenţa pe termen lung modul de percepţie şi comunicare al informaţiilor în societate. De asemenea, diferenţele de gen şi de vârstă în utilizarea reţelelor sociale pun în evidenţă necesitatea unor strategii de comunicare adaptate specificului fiecărui segment, pentru a contracara fenomenul de dezinformare şi a promova un consum informaţional critic şi responsabil.

Studiul nu doar că evidenţiază tendinţele actuale, dar oferă şi date valoroase pentru factorii de decizie, sistemul de învăţământ, specialiştii în comunicare care sunt obligaţi să îşi adapteze conţinuturile, modul de prezentare şi evaluare în funcţie de dinamica consumului de informaţii în era digitală.