Cererea din inteligenţa artificială şi oferta limitată împing preţul cuprului spre pragul de 12.000 de dolari pe tonă

Preţul cuprului se apropie de nivelul de 12.000 de dolari pe tonă, pe fondul unei combinaţii între cererea în creştere rapidă din partea centrelor de date care susţin inteligenţa artificială şi o ofertă globală tot mai restrânsă, în special în afara Statelor Unite, transmite Reuters.

De la începutul anului, cuprul s-a scumpit cu aproximativ 35%, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creştere anuală din 2009.

Vineri, cotaţiile au atins 11.952 de dolari pe tonă, impulsionate de întreruperi în producţia minieră şi de stocarea agresivă a metalului în SUA. Cuprul este esenţial pentru infrastructura energetică datorită conductivităţii sale electrice ridicate, fiind utilizat pe scară largă în reţelele de alimentare ale centrelor de date, în vehiculele electrice şi în proiectele asociate tranziţiei energetice.

Analiştii arată că interesul investitorilor pentru inteligenţa artificială se extinde şi către activele fizice necesare funcţionării acesteia.

Fonduri tranzacţionate la bursă care includ metale industriale, precum cuprul, au atras fluxuri semnificative de capital. În acest context, Sprott Asset Management din Canada a lansat în 2024 primul fond de cupru susţinut fizic, care deţine aproape 10.000 de tone de metal. Valoarea unităţilor acestui fond a crescut cu aproape 46% în acest an.

Creşterea cererii este alimentată de investiţii de ordinul miliardelor de dolari în modernizarea şi extinderea reţelelor electrice la nivel global. Centrele de date şi proiectele de energie curată necesită cantităţi mari de electricitate, iar tranziţia către surse regenerabile, precum energia solară şi eoliană, intensifică suplimentar nevoia de cupru.

Potrivit estimărilor Macquarie, cererea globală de cupru va ajunge la 27 de milioane de tone în acest an, în creştere cu 2,7% faţă de anul precedent.

În China, cel mai mare consumator mondial de metale, cererea ar urma să crească cu 3,7%, iar în restul lumii cu aproximativ 3% anul viitor. Analiştii subliniază că sentimentul optimist este susţinut de percepţia unei oferte limitate, amplificată de contextul macroeconomic.

Pe partea de ofertă, piaţa a fost afectată de incidente şi decizii ale marilor producători. Un accident la mina Grasberg din Indonezia, operată de Freeport McMoRan, precum şi reduceri ale perspectivelor de producţie anunţate de companii precum Glencore pentru anii următori, au consolidat aşteptările privind un deficit de cupru.

Stocurile totale de cupru din depozitele burselor internaţionale - London Metal Exchange, Comex din SUA şi Bursa de la Shanghai - au crescut cu 54% în acest an, ajungând la peste 661.000 de tone. Cu toate acestea, o mare parte din metal a fost direcţionată către Statele Unite, unde preţurile mai ridicate au atras comercianţii, în anticiparea tarifelor de import anunţate de administraţia Trump.

Stocurile de pe Comex au atins un nivel record de peste 405.000 de tone, reprezentând aproximativ 61% din totalul stocurilor din bursele de mărfuri, faţă de doar 20% la începutul anului. Această concentrare a metalului în SUA a accentuat percepţia de lipsă de cupru pe alte pieţe.

Analiştii estimează că piaţa cuprului va înregistra un deficit de aproximativ 124.000 de tone în acest an şi de 150.000 de tone anul viitor. Deşi cuprul rafinat a fost exceptat de la tarifele de import de 50% intrate în vigoare la 1 august, regimul fiscal aplicat metalului în SUA rămâne în analiză, cu o actualizare aşteptată până în luna iunie.