CNBC: Războiul cu Iranul apasă asupra economiei SUA

Războiul cu Iranul începe să se vadă în economia Statelor Unite, mai ales prin creşterea preţurilor la energie, însă impactul total asupra creşterii economice ar putea rămâne limitat, relatează CNBC.

Potrivit CNBC, deşi temerile privind o recesiune au crescut după izbucnirea conflictului, în urmă cu mai bine de şase săptămâni, majoritatea economiştilor estimează că produsul intern brut va fi afectat doar marginal, cu câteva zecimi de punct procentual.

Durata conflictului rămâne factorul decisiv, notează CNBC. Dacă armistiţiul actual va fi menţinut, efectele inflaţioniste s-ar putea reduce treptat. Dacă luptele vor reîncepe, incertitudinea ar creşte semnificativ şi ar putea afecta o economie deja fragilă în ultimele două trimestre.

„Va eroda o parte din creştere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”, a declarat Mike Skordeles, şeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services, citat de CNBC.

Această incertitudine apasă asupra economiei americane de aproape un an, din momentul în care Donald Trump a introdus tarifele comerciale din aprilie 2025, iar politica externă a Washingtonului a devenit tot mai agresivă, arată CNBC.

Conflictul cu Iranul a amplificat presiunea şi a ridicat noi întrebări privind caracterul temporar al inflaţiei din timpul războiului, reacţia consumatorilor şi vulnerabilitatea economiilor dependente de importurile de energie, potrivit CNBC.

În centrul acestor incertitudini se află reacţia Rezervei Federale şi a altor bănci centrale. „Iranul este important, iar preţul petrolului este important. Dar veniturile şi alţi factori continuă să susţină economia”, a spus Skordeles, relatează CNBC. El a adăugat că incertitudinea determină Fed să amâne eventualele reduceri de dobândă, ceea ce păstrează costurile de împrumut ridicate pentru consumatori.

Preţul benzinei a urcat la o medie naţională de 4,10 dolari pe galon, iar majorarea dobânzilor ipotecare a contribuit la scăderea vânzărilor de locuinţe existente în martie la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni, notează CNBC.

Cheltuielile realizate cu carduri de debit şi credit au crescut totuşi cu 4,3% în martie, cel mai rapid ritm din ultimii peste trei ani, potrivit datelor Bank of America citate de CNBC.

Creşterea a fost alimentată în principal de un salt de 16,5% al cheltuielilor la benzinării. Fără combustibili, cheltuielile au avansat totuşi cu 3,6%, semn că gospodăriile americane au rămas relativ rezistente la scumpiri, arată CNBC.

Un element care ar putea susţine consumul îl reprezintă rambursările mai mari de taxe primite de contribuabili după modificările fiscale adoptate anul trecut, notează CNBC. Rambursarea medie a ajuns la 3.521 de dolari, cu 11,1% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit IRS.

În contrast cu aceste date, sondajele privind încrederea consumatorilor arată un nivel foarte scăzut al încrederii. CNBC aminteşte că indicele Universităţii Michigan a coborât la cel mai redus nivel din anii 1950, sub minimele înregistrate în perioade marcate de războaie, stagflaţia anilor '70, atentatele din 11 septembrie, criza financiară globală sau pandemia de Covid.

Legătura dintre sentimentul consumatorilor şi comportamentul real de consum nu este însă întotdeauna directă, potrivit CNBC.

David Kelly, strateg global la JPMorgan Asset Management, estimează că cheltuielile reale ale consumatorilor vor continua să crească, însă într-un ritm lent, de aproximativ 0,8% în acest an şi 1,7% în 2027, relatează CNBC.

Preţul petrolului rămâne variabila-cheie pentru perspectivele economice. Joseph Brusuelas, economist-şef la RSM, consideră că un nivel de 125 de dolari pe baril pentru West Texas Intermediate ar deveni problematic pentru economie, notează CNBC. Miercuri dimineaţă, cotaţia era în jur de 91 de dolari, sub vârful de aproximativ 115 dolari atins temporar în aprilie.

Economiştii estimează că efectul net al războiului va fi o încetinire moderată a creşterii economice, nu o criză majoră, scrie CNBC.

Goldman Sachs şi-a redus recent prognoza de creştere economică pentru acest an la 2%, cu jumătate de punct procentual sub estimarea anterioară. CNBC arată că Rezerva Federală din Atlanta estimează o creştere de aproximativ 1,3% în primul trimestru.

Banca de investiţii se aşteaptă şi la o uşoară creştere a şomajului, până la 4,6% la sfârşitul anului, iar CNBC notează că Goldman Sachs anticipează două reduceri de dobândă în a doua parte a anului, în septembrie şi decembrie.

Principalul obstacol pentru banca centrală rămâne inflaţia. Indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,9% în martie, ceea ce a dus rata anuală la 3,3%, potrivit CNBC. Excluzând alimentele şi energia, creşterea lunară a fost de 0,2%, iar inflaţia anuală de bază s-a situat la 2,6%, încă peste ţinta de 2% a Fed.

Impactul conflictului nu se limitează la Statele Unite. Europa şi mai ales Asia ar putea resimţi mai puternic efectele scumpirii energiei, deoarece depind mult mai mult de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, arată CNBC.

Războiul a început să perturbe lanţurile globale de aprovizionare, iar presiunile s-ar putea vedea mai clar în lunile următoare, pe măsură ce materiile prime se scumpesc, notează CNBC.

Indicele global al presiunilor asupra lanţurilor de aprovizionare calculat de Rezerva Federală din New York a atins în martie cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023, relatează CNBC.

„Costurile energiei au crescut în ultimii ani, dar sunt încă mai mici decât în deceniile trecute. Economia va rezista. Va afecta creşterea, dar nu este sfârşitul jocului”, a spus Skordeles, citat de CNBC.