Concurenţa tot mai acerbă şi incertitudinea economică influenţează strategiile liderilor din România şi Europa Centrală şi de Est

Forvis Mazars, parteneriatul internaţional de audit, taxe şi consultanţă, a publicat recent rezultatele celei mai recente ediţii a barometrului C-suite. Studiul din 2025, care reflectă opiniile a peste 1.700 de lideri C-suite din mai mult de 35 de ţări şi teritorii, arată că majoritatea (93%) liderilor C-suite la nivel global au o viziune pozitivă asupra creşterii organizaţiilor lor, însă provocările persistă. Rezultatele indică o creştere semnificativă a concurenţei şi a instabilităţii geopolitice la nivel global, aceste tendinţe reprezentând cei mai importanţi factori care influenţează organizaţiile şi care ar putea încetini creşterea acestora, conform unui comunicat transmis redacţiei.

La nivel regional, barometrul analizează perspectivele a 250 de executivi din Europa Centrală şi de Est (ECE). Liderii din ECE rămân optimişti, cu nouă din zece executivi având o perspectivă solidă de creştere pentru afacerile lor în 2025.

Cu toate acestea, liderii C-suite din ECE identifică creşterea concurenţei (38%), incertitudinea economică (32%) şi preţurile energiei (31%) drept principalii factori care pot încetini ritmul de creştere. Factorii menţionaţi sunt recunoscuţi şi de liderii de la nivel global, iar estimările indică faptul că aceştia vor continua să creeze provocări şi în cursul acestui an.

Deşi liderii rămân angajaţi în abordarea acestor tendinţe care se preconizează că vor influenţa afacerile pe termen lung, creşterea organică (35%) rămâne cea mai importantă sursă de dezvoltare pentru companiile din regiune, urmată de capitalul privat (32%), un factor nou faţă de anul precedent, şi de alianţele strategice/joint ventures (21%).

"Este remarcabilă determinarea şi optimismul liderilor în faţa tendinţelor majore care le influenţează afacerile. În timp ce creşterea organică (35%) rămâne principalul motor al dezvoltării companiilor din regiune, complexităţile şi conflictele din pieţele globale sugerează că aceasta ar putea să nu fie suficientă pentru atingerea ambiţiilor de creştere. În consecinţă, tot mai multe organizaţii se îndreaptă către capitalul privat (32%) şi alianţele strategice/joint ventures (21%) pentru a rămâne competitive. Există, de asemenea, zone care oferă o perspectivă diferită asupra mediului de afaceri, semnalând obstacole potenţiale pentru creşterea şi extinderea pe termen lung.", a menţionat Milan Prokopius, CEE Regional Chair, Forvis Mazars în ECE şi Asia Centrală.

Priorităţi strategice în următorii trei-cinci ani

⦁Transformarea IT/tehnologică reprezintă principala prioritate strategică pentru o treime dintre lideri (33%), cu o creştere de un punct procentual în ECE în ultimele 12 luni, alături de ceilalţi lideri C-suite globali (43%).

⦁Expansiunea internaţională ocupă locul al doilea în topul priorităţilor din ECE (30%), menţinând un nivel constant faţă de anul precedent.

⦁Strategiile de sustenabilitate reprezintă a treia prioritate, având un potenţial semnificativ de a redefini companiile, selectată de 28% dintre lideri, cu o creştere de opt puncte faţă de aceeaşi perioadă din 2024.

Cele mai importante priorităţi de transformare digitală pentru liderii din ECE sunt eficienţa şi productivitatea (50%), apropiate de media globală de 55%, urmate de securitate (46%), cu patru puncte peste media globală. În concordanţă cu alţi lideri C-suite la nivel global (37%), managementul riscurilor este, de asemenea, esenţial în regiune (43%).

Adoptarea celor mai noi tendinţe tehnologice pare să fi încetinit. În privinţa inteligenţei artificiale, numai o treime dintre liderii din ECE consideră că IA generativă va avea un impact semnificativ asupra organizaţiei lor. Aceasta reprezintă o scădere de nouă puncte faţă de 2024 şi cu 15 puncte sub media globală.

Investiţiile în expansiunea internaţională

Liderii C-suite menţin expansiunea internaţională ca prioritate strategică principală. Un sfert dintre liderii din întreaga lume şi opt din zece companii din ECE (85%) plănuiesc să se extindă internaţional într-o nouă ţară în următorii cinci ani. Principalele destinaţii vizate de companiile din ECE pentru expansiune sunt Germania, Statele Unite, Austria şi Ungaria.

Oamenii continuă să fie principala prioritate

În condiţiile în care mai mult de jumătate (54%) dintre executivi raportează dificultăţi în recrutarea de talente în organizaţiile lor, liderii C-suite din ECE par să fi subestimat importanţa abordării penuriei de talente ca parte a priorităţilor strategice, mai ales dacă expansiunea internaţională se află pe primul loc în agenda lor.

Strategiile noi sau revizuite de recrutare nu apar în primele cinci priorităţi ale liderilor; totuşi, presiunea tot mai mare legată de recrutarea talentelor a crescut cu 13 puncte faţă de 2024.

Principalele dificultăţi de recrutare în ECE se înregistrează la nivelul absolvenţilor, entry-level şi middle management. La nivel regional, liderii raportează dificultăţi mai mici în recrutarea seniorilor, comparativ cu alţi lideri C-suite la nivel global.

Politicile de lucru hibrid reprezintă o prioritate mai redusă în ECE (26%) comparativ cu nivelul global (39%). În cazul organizaţiilor din regiune care implementează modele hibride, principalul obiectiv este asigurarea unei flexibilităţi depline.

90% dintre liderii C-suite din România au o perspectivă pozitivă de creştere în 2025

În ciuda acestui optimism, liderii români rămân conştienţi de provocările care pot împiedica progresul. Principalele preocupări care ameninţă dezvoltarea vizează creşterea concurenţei (36%), noile reglementări (28%) şi tensiunile sau instabilitatea politică (28%). Aceste temeri evidenţiază o atenţie mai mare asupra problemelor politice şi de reglementare comparativ cu alte pieţe din ECE, subliniind importanţa adaptabilităţii şi a viziunii strategice în leadershipul de afaceri din România.

Pe lângă aceste provocări interne, tendinţele externe vor influenţa decisiv mediul de afaceri. Creşterea concurenţei (48%) este principalul factor extern, urmat de tendinţele economice (36%) şi energetice (34%), care rămân, de asemenea, aspecte esenţiale de luat în considerare.

Acest lucru marchează o schimbare faţă de 2023, când liderii români considerau preţurile şi lipsa resurselor energetice (61%) drept principale ameninţări. În prezent, creşterea concurenţei devine factorul predominant, o tendinţă reflectată atât la nivel regional, cât şi global.

În România, principalele priorităţi strategice se concentrează pe sustenabilitate, expansiune internaţională şi transformarea IT/tehnologică a organizaţiilor. Un procent semnificativ de 46% dintre companii acordă prioritate sustenabilităţii, recunoscând importanţa tot mai mare a responsabilităţii faţă de mediu. Expansiunea internaţională urmează îndeaproape, 32% dintre organizaţii concentrându-se pe extinderea activităţii dincolo de România. În paralel, 28% dintre afaceri sunt dedicate transformării IT/tehnologice, cu scopul de a spori eficienţa şi inovaţia într-un mediu digital în continuă schimbare.

Sustenabilitatea reprezintă principala prioritate strategică pentru liderii C-suite din România

În 2025, 46% dintre companiile din România prioritizează strategiile de sustenabilitate, un procent mai mare decât media din ECE (42%), dar uşor sub nivelul global (53%). Jumătate dintre companiile din România (50%) publică un raport de sustenabilitate, iar 76% dintre acestea integrează rapoartele de sustenabilitate cu rapoartele financiare.

În ceea ce priveşte pregătirea, 40% dintre companii afirmă că sunt "complet pregătite" pentru a respecta reglementările privind raportarea de sustenabilitate, în timp ce 44% se consideră "în mare măsură pregătite." Iniţiativa Global Reporting (GRI) este referinţa principală şi cea mai influentă care ghidează aceste rapoarte.

Subiectele principale incluse în rapoartele de sustenabilitate din România sunt schimbările climatice şi emisiile de carbon (60%), economia circulară (52%) şi drepturile omului (50%). Cele mai mari provocări menţionate sunt înţelegerea reglementărilor (56%) şi găsirea furnizorului potrivit (40%).

Companiile din România se orientează spre pieţele externe pentru creştere continuă

Deşi 32% dintre companiile din România consideră expansiunea internaţională o prioritate strategică, 82% dintre lideri afirmă că organizaţiile lor intenţionează să se extindă într-o nouă ţară în următorii cinci ani.

Germania este destinaţia principală pentru extindere (12%), urmată de Ungaria, Italia, Olanda, Elveţia şi SUA (câte 7% fiecare).

Principalele provocări cu care se confruntă companiile atunci când se extind în străinătate includ asigurarea unei forţe de muncă locale (59%) şi înţelegerea reglementărilor locale (54%). Stabilirea lanţurilor de aprovizionare locale şi localizarea produselor sau serviciilor sunt, de asemenea, preocupări majore, fiind menţionate de 44% dintre respondenţi.

Dino Ebneter, Country Managing Partner, Forvis Mazars în România, a menţionat: " Expansiunea internaţională continuă să fie una dintre principalele priorităţi strategice ale companiilor din România. Viziunea pe termen lung este încurajatoare, deoarece reflectă faptul că majoritatea companiilor nu reacţionează doar la presiunile pieţei, ci planifică activ dezvoltarea transfrontalieră. Locaţia strategică a României, accesul la piaţa Uniunii Europene şi forţa de muncă tot mai calificată oferă o bază solidă pentru companiile care urmăresc să se extindă internaţional. Următorul pas este transformarea ambiţiei în acţiune, susţinută de expertiză locală, adaptabilitate culturală şi o planificare strategică solidă."

Transformarea IT/tehnologică a reprezentat o prioritate majoră pentru companiile din România în ultimii cinci ani

În România, 68% dintre liderii C-suite dispun deja de o strategie de transformare a companiei cu ajutorul tehnologiei. Dintre aceştia, 54% au implementat strategii pentru inteligenţa artificială generativă, iar 44% pentru inteligenţa artificială discriminatorie, poziţionând România la un nivel comparabil cu alte ţări din ECE, deşi uşor sub media globală.

Cu toate acestea, 80% dintre lideri sunt încrezători în rentabilitatea investiţiilor în transformarea digitală, un nivel de încredere similar fiind exprimat şi pentru inteligenţa artificială generativă (76%), în timp ce pentru cea discriminatorie este uşor mai redus (62%). Principala prioritate a transformării digitale rămâne îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii (54%).

Principalul obstacol în calea succesului este reprezentat de costurile sau bugetul limitat (44%), urmat de viteza şi complexitatea implementării (42%) şi de preocupările legate de securitate şi conformitate cu reglementările (42%).

Inteligenţa artificială este considerată un factor important de 86% dintre lideri, 34% anticipând un "impact major" şi 52% un "impact minor". În prezent, 70% dintre companii utilizează IA pentru procese interne, iar 64% o aplică în produse sau servicii comerciale. Principalele obiective ale implementării IA sunt excelenţa operaţională (28%) şi susţinerea iniţiativelor de creştere (23%).

Cu toate acestea, preocupările etice persistă: 80% dintre liderii C-suite exprimă un anumit nivel de îngrijorare faţă de IA, 33% dintre aceştia considerând aceste îngrijorări ca fiind "majore". În plus, 60% dintre lideri consideră că reglementarea IA este fie "esenţială", fie "foarte importantă".