CONFERINŢA "ROMÂNIA - STRATEGIA DEZVOLTĂRII" Septimiu Stoica, BRM: "Creşterea nivelului de trai în România se datorează capitalismului"

În ciuda problemelor cu care economia din România se confruntă, precum inflaţia crescută şi deficitele economice, nivelul de trai a crescut, în special în anumite zone ale ţării. Acest fapt se datorează, însă, sistemului economic capitalist şi oportunităţilor oferite de către Uniunea Europeană, este de părere Septimiu Stoica, preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri.

"Lucrurile nu stau atât de bine pe cât sunt prezentate de autorităţi, iar asta o resimţim toţi, atât la nivel de entităţi economice, cât şi la nivel individual. Inflaţia, în România, este cea mai mare din Europa, deficitele economice se acumulează, uneori, timp de mai mulţi ani. Este adevărat că nivelul de trai a crescut, mai ales în câteva dintre regiunile ţării, precum în Bucureşti, însă acest lucru este un dar al celor aproape 35 de ani de capitalism şi democraţie. Era posibil ca o astfel de formulă economică şi socială să producă efecte într-o ţară sărăcită îngrozitor în anii de economie centralizată. Desigur, la aceste efecte a contribuit şi şansa istorică de a face parte din Uniunea Europeană", a declarat acesta.

Totuşi, preşedintele AGA al BRM este de părere că, deşi autorităţile prezintă situaţia economică din România cu optimism, deciziile pe care oficialii le iau nu sunt benefice întotdeauna pentru mediul economic, iar practicile de intervenţie guvernamentală în economie pot avea efecte dăunatoare.

"Din punctul de vedere al Bursei Române de Mărfuri, la fel ca şi guvernanţii, suntem nişte optimişti profesionişti, doar că, dacă în cazul guvernanţilor, acest optimism este adesea simulat şi este o condiţie a existenţei, în cazul nostru este o condiţie a supravieţuirii. Dacă nu am crede în ceea ce facem şi nu am crede în viitorul acestei ţări, n-am avea şanse să mergem mai departe. Funcţionăm de aproape 35 de ani şi avem în continuare planuri de dezvoltare care ţin atât de existenţa noastră ca societate comercială, dar şi de funcţia pe care credem că o îndeplinim în economia aceasta şi, din acest punct de vedere, cred că ar fi trebuit să fim consultaţi cu privire la dezvoltarea României, pe care noi nu o putem vedea decât în capitalism şi nu într-un etatism către care ne îndreptăm în momentul de faţă. Am întrebat adesea ce vor să construiască conducătorii ţării. Vor să construiască un liberalism, o economie capitalistă tipică? Am observat, însă, că se construieşte mai degrabă un fel de etatism, o economie de stat care să suporte o etichetă de capitalism, fapt ce explică intervenţionismul, protecţionismul şi autoritarismul pe care l-am constatat în ultima vreme", a declarat Septimiu Stoica.

De asemenea, legat de măsurile pe care autorităţile le-au impus în economie, preşedintele AGA al BRM a oferit drept exemplu mediul energetic, unde, deşi ţara noastră are resursele necesare pentru o creştere puternică, intervenţiile guvernului - precum plafonarea preţurilor energiei - pot încetini progresul, sacrificând astfel performanţa în schimbul populismului.

"Un exemplu pe care îl putem privi este zona energetică, care are numeroase resurse de creştere promiţătoare, însă, în ciuda acestor resurse, s-a ajuns la intervenţionismul pe care îl constatăm în ultimii ani şi care este complet opus unei viziuni de piaţă, ca de exemplu limitele de preţuri, plafonările şi mecanisme de piaţă în care funcţionează un singur vânzător cumpărător general şi un singur vânzător general, ceea ce este un lucru de neimaginat. Astfel, principala problemă în România în ceea ce priveşte relaţiile entităţilor economice majore este că acestea nu trebuie să fie ajutate să existe, ci trebuie să fie lăsate să existe, deoarece, atât timp cât guvernanţii hotărăsc administrativ preţurile şi mecanismele de tranzacţionare, atunci ce speranţe avem ca această zonă economică să funcţioneze cu adevărat? Desigur, aceste intervenţii asigură o anumită protecţie populistă pentru eventualele nemulţumiri ale populaţiei, dar pe calea aceasta refuzi nu doar şansa să ai nişte tranzacţii corecte din punctul de vedere al mecanismelor de piaţă, ci refuzi şi lucrul fundamental care a separat capitalismul de economiile centralizate", a mai declarat Septimiu Stoica.